Biblioteca din Ermoclia, locul unde fetele se bucură de suroritate, siguranță, libertate
Libere, cu demnitate și drepturi. Așa se nasc fetele, la fel ca fiecare ființă umană, spune Declarația Universală a Drepturilor Omului. Apoi, mai ales pentru fete, libertatea și demnitatea devin un câmp de luptă între cine sunt cu adevărat și cum se așteaptă societatea ca ele să fie.
Opt tinere din Ermoclia, raionul Ștefan Vodă, au inițiat, în biblioteca din sat, un spațiu de siguranță și încredere pentru fete – Clubul „Gloria”.
Biblioteca Publică din Ermoclia se află în clădirea Casei de Cultură din sat. Echipa Moldova.org a ajuns aici într-o seară noroasă și rece de sâmbătă. Era prima sâmbătă de după vacanța de toamnă, în care elevele și elevii, inclusiv inițiatoarele Clubului „Gloria”, recuperau ziua de 1 noiembrie. Deși au mers de dimineață la școală, fetele au decis să ne vedem în aceeași sâmbătă și să nu mai amânăm întâlnirea. Era zi de club.
De pe fațada clădirii, într-un mozaic, o tânără ne întâmpina cu pâine și sare, așezate pe tradiționalul prosop. Dar ușa principală era încuiată și dincolo de geam era întuneric. Râsete de copii străbăteau zidul. Am înțeles că vom găsi răspunsuri la o altă ușă, cea din spatele clădirii.
Opt tinere din Ermoclia, raionul Ștefan Vodă, au inițiat, în biblioteca din sat, un spațiu de siguranță și încredere pentru fete – Clubul „Gloria”.
Biblioteca Publică din Ermoclia se află în clădirea Casei de Cultură din sat. Echipa Moldova.org a ajuns aici într-o seară noroasă și rece de sâmbătă. Era prima sâmbătă de după vacanța de toamnă, în care elevele și elevii, inclusiv inițiatoarele Clubului „Gloria”, recuperau ziua de 1 noiembrie. Deși au mers de dimineață la școală, fetele au decis să ne vedem în aceeași sâmbătă și să nu mai amânăm întâlnirea. Era zi de club.
De pe fațada clădirii, într-un mozaic, o tânără ne întâmpina cu pâine și sare, așezate pe tradiționalul prosop. Dar ușa principală era încuiată și dincolo de geam era întuneric. Râsete de copii străbăteau zidul. Am înțeles că vom găsi răspunsuri la o altă ușă, cea din spatele clădirii.
În Cosmos, prin bibliotecă
Fără pâine și sare, Andriana, Ana, Alexandrina, Andreea, Carolina, Iulia ne așteaptă cu foarfeci, ziare, cărți, hârtie colorată, bandă adezivă, pensule, vopsele, pasteluri, batoane de lipici, mărgele, imagini cu vedete mai mult sau mai puține feministe, mai mult sau puțin misogine.
La Clubul „Gloria”, fetele se întâlnesc în weekend, de două ori pe lună. Aici, pe lângă ateliere de colaj, tinerele organizează activități de informare despre feminism, despre discriminare și violență în bază de gen, vizionează filme, ascultă muzică și planifică ieșiri la muzee.
La Clubul „Gloria”, fetele se întâlnesc în weekend, de două ori pe lună. Aici, pe lângă ateliere de colaj, tinerele organizează activități de informare despre feminism, despre discriminare și violență în bază de gen, vizionează filme, ascultă muzică și planifică ieșiri la muzee.
Unde este locul femeii? Cu această întrebare le provoc pe fete să-mi povestească despre experiența lor la club.
„Acolo unde își dorește ea”, îmi răspunde tranșant Andriana, elevă în clasa a zecea, în timp ce foarfecile din mâinile fetelor hârșâie peste cartonul dens. Personajele din colaje încep să prindă viață. Leonardo DiCaprio pare surprins, Angelina Jolie râde larg, Marilyn Monroe își pune o coroană pe cap, Tom Holland ezită între un Spider-Man care salvează mereu și un Spider-Man care, în sfârșit, se lasă și el salvat...
„Dacă își dorește să fie la bucătărie, să fie acolo! Dacă își dorește să fie la conducere, să fie la conducere! Oriunde simte ea”, continuă Andriana, lăsând foarfeca deoparte și alegând să picteze pe o coală de hârtie albastră, în tonuri senine ca și puloverul ei.
„Fii Cosmos!”, îndeamnă Irina Rimes, în surdină, din televizorul fixat pe peretele de vizavi. Tot în acest timp, chipul artistei apare în colajul Iuliei. „Eram între Carla’s Dreams și Irina Rimes. Îmi place cum Irina își exprimă emoțiile prin muzică”, explică Iulia.
„Acolo unde își dorește ea”, îmi răspunde tranșant Andriana, elevă în clasa a zecea, în timp ce foarfecile din mâinile fetelor hârșâie peste cartonul dens. Personajele din colaje încep să prindă viață. Leonardo DiCaprio pare surprins, Angelina Jolie râde larg, Marilyn Monroe își pune o coroană pe cap, Tom Holland ezită între un Spider-Man care salvează mereu și un Spider-Man care, în sfârșit, se lasă și el salvat...
„Dacă își dorește să fie la bucătărie, să fie acolo! Dacă își dorește să fie la conducere, să fie la conducere! Oriunde simte ea”, continuă Andriana, lăsând foarfeca deoparte și alegând să picteze pe o coală de hârtie albastră, în tonuri senine ca și puloverul ei.
„Fii Cosmos!”, îndeamnă Irina Rimes, în surdină, din televizorul fixat pe peretele de vizavi. Tot în acest timp, chipul artistei apare în colajul Iuliei. „Eram între Carla’s Dreams și Irina Rimes. Îmi place cum Irina își exprimă emoțiile prin muzică”, explică Iulia.
Dacă Spider-Man ar fi feminist...
Fetele spun că este nevoie ca și băieții să se implice în activități de combatere a stereotipurilor și prejudecăților de gen.
„Cred că se face multă presiune asupra fetelor. Atunci când se organizează activități sau proiecte la școală, simt că acestea se adresează mai mult fetelor decât băieților. Astfel, fetele au responsabilități mai mari. Nu prea văd să se implice băieții”, opinează Alexandrina, elevă în clasa a noua și președintă a Consiliului elevilor la Gimnaziul Ermoclia, în timp ce apasă cu batonul de lipici peste o bucată de carton.
În mâinile Alexandrinei, tânărul DiCaprio continuă să se mire în nuanțe de alb-negru. Mă întreb cât de feminist o fi el și lansez întrebarea către toate fetele.
După o scurtă căutare pe Google, aflăm că starul de la Hollywood abuzează de puterea și faima sa și are relații romantice doar cu femei de până la 25 de ani. Din cauza acestui comportament, Rebecca Twomey, o jurnalistă britanică, l-a numit misogin și a deschis discuții necesare în spațiul public.
„Cred că se face multă presiune asupra fetelor. Atunci când se organizează activități sau proiecte la școală, simt că acestea se adresează mai mult fetelor decât băieților. Astfel, fetele au responsabilități mai mari. Nu prea văd să se implice băieții”, opinează Alexandrina, elevă în clasa a noua și președintă a Consiliului elevilor la Gimnaziul Ermoclia, în timp ce apasă cu batonul de lipici peste o bucată de carton.
În mâinile Alexandrinei, tânărul DiCaprio continuă să se mire în nuanțe de alb-negru. Mă întreb cât de feminist o fi el și lansez întrebarea către toate fetele.
După o scurtă căutare pe Google, aflăm că starul de la Hollywood abuzează de puterea și faima sa și are relații romantice doar cu femei de până la 25 de ani. Din cauza acestui comportament, Rebecca Twomey, o jurnalistă britanică, l-a numit misogin și a deschis discuții necesare în spațiul public.
Dar Spider-Man o fi feminist? Carolina, elevă în clasa a zecea, care face un colaj cu acest personaj, se simte responsabilă să răspundă: „Nu știu... Dar ar fi bine să fie. În general, persoanele influente, dacă ar face feminism, ar schimba multe lucruri spre bine în societate.”
Mă apropii de Ana, elevă în clasa a noua. Aplică ultimele detalii peste colajul ei cu Angelina Jolie, câteva mărgelușe albe, iar eu îi spun că, în adolescența mea, colecționam imagini cu Angelina.
Toate împreună, fetele ajung la consensul că este foarte important ca celebritățile să-și folosească influența pentru a promova egalitatea de șanse între fete și băieți.
Mă apropii de Ana, elevă în clasa a noua. Aplică ultimele detalii peste colajul ei cu Angelina Jolie, câteva mărgelușe albe, iar eu îi spun că, în adolescența mea, colecționam imagini cu Angelina.
Toate împreună, fetele ajung la consensul că este foarte important ca celebritățile să-și folosească influența pentru a promova egalitatea de șanse între fete și băieți.
„Ne susțin doamna Lina și mama Alexandrinei”
Fetele consideră că, în drumul lor spre dezvoltare personală și independență, este important ca atât părinții, familiile, cât și școlile să le ofere sprijinul necesar pentru a-și susține ideile, opiniile, pentru a iniția propriile proiecte; să le încurajeze să participe în activități comunitare, să-și dezvolte gândirea critică, stima de sine.
„La școală nu întotdeauna poți să te exprimi liber. Acolo e important să demonstrezi performanță. Poate că un pic mai liberi... copiii se simt la lecția de dezvoltare personală. La club, ca să avem acest spațiu sigur, în care ne simțim libere, ne susțin doamna Lina, bibliotecara, și mama Alexandrinei, coordonatoarea comunității de femei din Ermoclia”, spune Andriana.
„La școală nu întotdeauna poți să te exprimi liber. Acolo e important să demonstrezi performanță. Poate că un pic mai liberi... copiii se simt la lecția de dezvoltare personală. La club, ca să avem acest spațiu sigur, în care ne simțim libere, ne susțin doamna Lina, bibliotecara, și mama Alexandrinei, coordonatoarea comunității de femei din Ermoclia”, spune Andriana.
Lina Flocea, bibliotecara, a pregătit o mică expoziție de cărți ce vorbesc despre nedreptățile cu care se confruntă fetele în drumul lor spre libertate. „Pe asta și pe asta le-am citit”, îmi spune Andriana, arătând spre „Femei care aleargă cu lupii” de Clarissa Pinkola Estés și „Spioana” de Paulo Coelho.
Andriana mai spune că „pe lângă scriitori și poeți consacrați, în manuale școlare este nevoie să fie incluse și scriitoare și poete consacrate. Femeile, în literatură, au foarte multe de spus, chiar mai multe decât spun poeții și scriitorii bărbați despre ele, pentru că ei scriu despre ceva ce nu simt ei, dar le atribuie femeilor. Nici pe Aleea Clasicilor din Chișinău nu sunt busturi de scriitoare”.
Andriana mai spune că „pe lângă scriitori și poeți consacrați, în manuale școlare este nevoie să fie incluse și scriitoare și poete consacrate. Femeile, în literatură, au foarte multe de spus, chiar mai multe decât spun poeții și scriitorii bărbați despre ele, pentru că ei scriu despre ceva ce nu simt ei, dar le atribuie femeilor. Nici pe Aleea Clasicilor din Chișinău nu sunt busturi de scriitoare”.
De ce fetele au nevoie de un spațiu doar al lor?
„În primul rând, este important și locul, și persoanele cu care ești. Numai așa poți să fii liberă, să te exprimi, să te simți auzită și ascultată”, explică Andreea, elevă în clasa a zecea, în timp ce, iată-iată, finalizează colajul cu Marilyn Monroe. Andreea știe că actrița a supraviețuit abuzurilor din copilărie și, ulterior, la maturitate, a supraviețuit și prejudecăților societății patriarhale.
Clubul „Gloria” este și despre suroritate, adaugă Andreea: „Deja ne cunoaștem de foarte mulți ani. Am învățat într-o clasă. Au fost și divergențe între noi, dar ele ne-au făcut prietenia mai puternică. Și, acum, că am schimbat școlile, nu ne mai vedem în fiecare zi. Dar ne vedem la club, unde se adună mai multe subiecte de discuție, noutăți.”
Eu le spun că dicționarul explicativ al limbii române nu recunoaște sentimentul pe care fetele îl trăiesc la club – suroritatea –, nici măcar după ce, în martie 2020, o profesoară feministă din România, Aurora Martin, a cerut Academiei Române introducerea termenului „suroritate”. În schimb, în DEX găsim „fraternitate”, „frăție”. Fetele se simt nedreptățite. Și eu mă simt așa.
La club, pe lângă activități de informare, creare și relaxare, tinerele au avut parte și de lecții practice de autoapărare. Totuși, gândul că trebuie să se apere, spun ele, este stresant și le ține în alertă.
Eu le spun că dicționarul explicativ al limbii române nu recunoaște sentimentul pe care fetele îl trăiesc la club – suroritatea –, nici măcar după ce, în martie 2020, o profesoară feministă din România, Aurora Martin, a cerut Academiei Române introducerea termenului „suroritate”. În schimb, în DEX găsim „fraternitate”, „frăție”. Fetele se simt nedreptățite. Și eu mă simt așa.
La club, pe lângă activități de informare, creare și relaxare, tinerele au avut parte și de lecții practice de autoapărare. Totuși, gândul că trebuie să se apere, spun ele, este stresant și le ține în alertă.
Fiecare fată are nevoie să fie în siguranță
și să fie tratată cu respect
și să fie tratată cu respect
Republica Moldova este un stat de drept care, prin ratificarea Convenției cu privire la Drepturile Copilului, la 12 decembrie 1990, s-a angajat să se asigure că fiecare copil se bucură de toate drepturile sale. Iar în octombrie 2021, statul a ratificat Convenția Consiliului Europei privind prevenirea și combaterea violenței împotriva femeilor și a violenței domestice (Convenția de la Istanbul). Din 21 decembrie 2023, Moldova are o nouă lege privind drepturile copilului, una mult mai bună decât cea precedentă.
Totuși, cercetările arată că atât în familie, în școală, cât și în societate, fetele continuă să se confrunte cu discriminare, abuz, violență (inclusiv în mediul online), acces limitat la educație; cu sarcină în adolescență, cu căsătorie timpurie, fiind implicate mai des în responsabilități casnice necorespunzătoare vârstei lor.
În țările afectate de războaie, de derapaje politice și religioase, de extremism, crimele în bază de gen alarmează din ce în ce mai mult. 89 000 de fete și femei au fost ucise în bază de prejudecăți în 2022, arată datele unei cercetări. În noiembrie 2024 a devenit viral un video din Iran în care câțiva bărbați, în plină zi, fură o studentă din fața universității și o aruncă în mașină. A fost arestată și bătută că a protestat pașnic împotriva legii hijabului... Tot în această lună, a revenit în atenția publică proiectul de lege criminal ce vrea să impună căsătoria fetelor de 9 ani în Irak.
„Noi avem drepturi, noi decidem pentru noi”
Fetele aduc o contribuție valoroasă în societate, inclusiv prin proiecte comunitare precum e Clubul „Gloria”. Și această contribuție crește pe măsură ce fetele devin tot mai conștiente de drepturile și libertățile lor și nu mai iau de-a gata poveștile, ideile din cărți, filme, cântece. Nu mai iau de-a gata narațiunile pe care le aud acasă, la școală, la radio și TV, la tribune sau în stradă.
„Noi avem drepturi. Noi decidem pentru noi”, subliniază Iulia pe un ton de slogan și dă o definiție personală a feminismului, în încăperea încă slab luminată, dar plină de cărți, pace, încredere și libertate, unde fiecare fată vorbește despre orice, fără a fi blamată sau persecutată.
Apoi mă invită să mă abonez la pagina de Instagram a Clubului „Gloria”, tot ea fiind administratoarea paginii. Și, astfel, clubul se alege cu încă o fană.
Înainte de a ne lua rămas-bun, le spun fetelor că au dreptul să ceară mai multă lumină în bibliotecă, să poată citi și seara, și că, aici, printre cotoare roșii și verzi de cărți vechi și noi, cu inscripții aurii, alături de imaginea lui Ion Creangă și a altor scriitori, ar fi bine să apară și imagini cu scriitoare.
Virginia Woolf avea dreptate. În drumul spre libertate, fiecare fată sau femeie are nevoie de un spațiu doar al ei.
Dacă te confrunți cu hărțuire sau acțiuni violente poți apela mereu la telefonul de încredere pentru femei și fete, disponibil 24/24, 7 zile pe săptămână – 0 8008 8008.
Acest material a fost dezvoltat în cadrul proiectului „Fete și femei - Solidaritate și autonomie”, implementat de UNICEF și A.O. „Femei pentru Femei” cu suportul financiar al Uniunii Europene (European Commission Humanitarian Aid & Civil Protection - ECHO)
Text de Tatiana Corcebaș-Onica
Editat de Anastasia Condruc
Fotografii de Alex Vengher
Editat de Anastasia Condruc
Fotografii de Alex Vengher
