Înainte de a adera la Uniunea Europeană, Estonia era ca Moldova: săracă, neînțeleasă și necunoscută. Un fost diplomat estonian explică cum a reușit Estonia să schimbe această situație.
Într-o dimineață mohorâtă la Chișinău, într-o sală de conferințe lipsită de viață, Taavi Toom, fostul șef al Departamentului pentru Uniunea Europeană și fost director de Politică de Securitate la Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, a vorbit în fața unui grup de funcționari ai Guvernului moldovean.
„Nu aderați la Uniunea Europeană pentru altcineva, ci pentru voi înșivă, pentru copiii și familiile voastre”, a spus Toom. „Faceți asta pentru o calitate mai bună a aerului și a mâncării. Pentru o viață mai bună!”
Cei prezenți au ridicat privirea spre el, ca și cum, brusc, ar fi înțeles că chiar e posibil. Moldova ar putea adera la UE — un vis pe care nimeni nu ar fi îndrăznit să-l rostească cu voce tare acum câțiva ani. Acum, întrebarea nu mai este „dacă” Moldova va adera, ci cum și când.
Toom se afla în Moldova pentru o sesiune de formare de două zile, parte a unui proiect finanțat de Centrul Estonian pentru Dezvoltare Internațională (ESTDEV), care are scopul de a pregăti sectorul public din Moldova pentru negocierile și integrarea cu Uniunea Europeană.
Toom știe exact ce înseamnă discuțiile actuale privind aderarea Moldovei la UE. A trăit această experiență în urmă cu mai bine de două decenii, la Ministerul Afacerilor Externe al Estoniei, unde a coordonat pregătirile pentru aderarea Estoniei la Uniunea Europeană.
Deja a observat că Moldova avansează mai rapid în anumite aspecte. De exemplu, Moldova a avut nevoie de doar șapte zile lucrătoare pentru a răspunde la chestionarul UE, în timp ce Estonia a avut nevoie de aproximativ un an.
„Ați reușit incredibil de repede!”, le-a spus Toom colegilor moldoveni. Un murmur de satisfacție a trecut prin sală. „Nu știu cum ați făcut, dar acest lucru demonstrează că sunteți extrem de capabili atunci când vă mobilizați complet”, a adăugat el. „Probabil ați avut multe nopți nedormite.”
Va aduce aderarea la UE un trafic mai bun?
În Estonia, înainte de aderare, existau multe așteptări nerealiste sau false despre Uniunea Europeană.
„O credință comună era că, odată cu aderarea, cultura traficului se va schimba peste noapte, iar oamenii vor începe să conducă mai civilizat”, spune Toom, zâmbind. De asemenea, se credea că regulile UE ar interzice vânzarea fructelor și legumelor estoniene în magazine și că doar castraveții și roșiile „perfecte” ar fi acceptate de Uniune.
Cu toate acestea, unele reguli ale UE au necesitat o rezistență din partea diplomaților estonieni. De exemplu, cotele de vânătoare impuse de UE nu ar fi funcționat în Estonia, unde jumătate din țară este acoperită de păduri. Reducerea sau eliminarea vânătorii ar fi dus la o creștere explozivă a populației anumitor animale, ceea ce ar fi afectat sectorul agricol și ar fi crescut numărul de conflicte între oameni și animale sălbatice.
Un alt exemplu este interdicția propusă de UE privind heringul baltic, considerat toxic. Pentru Estonia, însă, heringul baltic face parte din bucătăria și identitatea națională.
„A trebuit să luptăm pentru asta și să spunem că oamenii din regiunea baltică mănâncă acești pești de generații întregi și nu li s-a întâmplat nimic rău”, și-a amintit Toom.
Toom a subliniat că și Moldova ar trebui să fie pregătită pentru provocări similare și să ia în considerare ceea ce este unic și esențial pentru Moldova și moldoveni.
„Nu trebuie să acceptați totul; este o negociere”, a spus el.
De la țară „post-sovietică” la membru al familiei UE
Paralel cu negocierile juridice pentru aderarea la UE, liderii Estoniei au trebuit să găsească o modalitate de a face țara mai vizibilă pe harta Europei. Estonia trebuia să demonstreze că este demnă să facă parte din familia europeană, nu doar o țară fără culoare de lângă Rusia. Pentru Europa de Vest, toate statele post-sovietice păreau la fel.
Cum schimbi percepția asupra unei țări? Aceasta a fost sarcina oficialilor precum Toom.
El a explicat cum Estonia a invitat compozitori și artiști estonieni să contribuie la dezvoltarea unei imagini pozitive a țării, atât pentru publicul intern, cât și pentru cel internațional. Politicienii nu erau la fel de convingători precum artiștii și personalitățile culturale iubite și respectate.
Estonia a ales două teme principale pentru a se prezenta lumii:
- O societate digitală modernă
- Natură curată și frumoasă
Conducerea Estoniei nu a așteptat ca jurnaliștii străini să vină să îi descopere. În schimb, au contactat presa și au invitat grupuri de viitori lideri europeni să viziteze Estonia și să descopere cultura locală.
„Toate aceste investiții s-au dovedit de nenumărate ori mai valoroase decât costurile lor. A meritat complet”, a spus Toom.
Sprijinirea aspirațiilor Ucrainei de aderare la UE
Experții estonieni au mers și în Ucraina pentru a discuta cu oficialii despre același subiect. Ucraina și Moldova au început negocierile de aderare în același timp.
„Estonia a primit ajutor acum douăzeci de ani, acum este rândul nostru să dăm înapoi”, a spus Toom.
Una dintre coordonatoarele programului de instruire, Eva-Maria Liimets, fostă ministră a Afacerilor Externe al Estoniei și actuală manageră de program pentru Democrație și Statul de Drept la ESTDEV, a declarat că ucrainenii sunt plini de speranță și visează să adere la UE înainte de 2030, așa cum se preconizează.
„Misiunea noastră este să le explicăm cât de consumator de timp și cât de profund este acest proces”, a spus Liimets. „Estonia nu a îndeplinit niciodată 100% din promisiunile planului național de acțiune. Este în regulă să ai planuri mari și să atingi 70% din ele.”
Din cauza războiului, Ucraina ar putea fi tratată ca o excepție, dar cu toate acestea, drumul care urmează este lung. Liimets consideră că rolul său este să mențină acest optimism pe tot parcursul anilor următori.
În Moldova, referendumul privind aderarea la UE a arătat că mulți oameni încă nu înțeleg cum ar putea beneficia de pe urma Uniunii Europene. Aproximativ jumătate din populația din Moldova s-a opus aderării la UE, în timp ce moldovenii care trăiesc în străinătate au votat în mod covârșitor în favoarea aderării.
Ucraina nu are această problemă. Poporul ucrainean știe clar unde se află viitorul său.
„UE este văzută ca o oportunitate de a împinge o Rusie agresivă cât mai departe”, a spus Liimets.
Ucraina și Moldova parcurg un drum similar
Delegația ucraineană la Casa Europeană din Tallinn. Credit foto: colecție privată.
Chiar dacă traseele Moldovei și Ucrainei spre aderarea la UE sunt interconectate, comunicarea între cele două țări este limitată. Estonia a experimentat o situație similară cu celelalte nouă țări care urmau să adere la UE în 2004, deși, în cazul Estoniei, nu exista un război activ.
Pe măsură ce aderarea se apropia, toate cele zece țări au început să se întâlnească în mod regulat pentru a-și coordona eforturile.
În acest moment, alte state membre ale UE urmăresc parcursul Moldovei și al Ucrainei.
„Nu este vorba doar despre ceea ce vă va oferi UE, ci despre ce va aduce noul stat membru Uniunii”, a spus Liimets, subliniind că ajutorul și sprijinul vor fi disponibile, în special din partea Estoniei.
Text de Marian Männi
