Pe urmele tuberculozei, boala care încă mai bântuie Moldova
O zi petrecută într-o instalație de radiografie mobilă
Tuberculoza tace mult timp. Bacteriile (bacilul Koch) se dezvoltă, în liniște, fără a se remarca, apoi atacă organismul cu simptome multiple. De aceea, succesul tratamentului depinde direct de momentul diagnosticului. După anii ‘90, când în Moldova nu existau suficiente medicamente, iar boala se depista târziu, acest cuvânt a rămas o sperietoare în mentalul colectiv. Deși astăzi situația s-a îmbunătățit, tuberculoza încă face victime în țara noastră. În 2023, 141 de persoane au decedat din cauza tuberculozei. Autoritățile fac tot posibilul să lupte cu boala, prin programe naționale și radiografii mobile în teritoriu. Eforturile se ciocnesc însă de realitate - specialiști puțini, digitalizare doar pe jumătate și pacienți care nu pleacă urechea la recomandările medicilor.
„Trageți aer adânc în piept și nu răsuflați”
E miercuri dimineață. Mai multe microbuze albe se opresc lângă Centrul de Sănătate Mărculești. Grupuri de câte 10-15 persoane din diferite localități din nordul țării se apropie de autorulota cu inscripția „Radiografie mobilă”. Aerul este dens și rece. Bărbații se mută de pe un picior pe altul, iar femeile își plimbă cizmele peste pojghița de gheață de pe asfalt.
Larisa Haranici îmbracă repede halatul alb și deschide ușa autorulotei pentru primele două persoane. Nu-i lasă să aștepte în frig. E una dintre cei doi tehnicieni de radiologie la Institutul de Pneumologie „Chiril Draganiuc” din Chișinău.
Larisa Haranici îmbracă repede halatul alb și deschide ușa autorulotei pentru primele două persoane. Nu-i lasă să aștepte în frig. E una dintre cei doi tehnicieni de radiologie la Institutul de Pneumologie „Chiril Draganiuc” din Chișinău.
A început să facă radiografii, chiar dacă mașina nu a reușit să se încălzească bine, iar un reșou mic de plastic suflă disperat să alunge gerul din interior. „Încep la 9:00, să am cel puțin jumătate de oră să încălzesc interiorul mașinii. Dar astăzi oamenii s-au adunat prea devreme și nu pot să-i las așa”, explică ea.
Din 2021, Ministerul Sănătății a revenit la screening-ul pulmonar al persoanelor din localitățile rurale. Scopul e să reducă mortalitatea cu 75% față de anul 2015. De asemenea, Moldova vrea să scape total de această boală până în anul 2030.
Din 2021, Ministerul Sănătății a revenit la screening-ul pulmonar al persoanelor din localitățile rurale. Scopul e să reducă mortalitatea cu 75% față de anul 2015. De asemenea, Moldova vrea să scape total de această boală până în anul 2030.
„Doar câte două persoane, vă rog!”, strigă ea către mulțimea de afară. Fiecare grup vine împreună cu asistenta medicală din localitate. Înainte de a începe radiografiile, asistenta urcă în rulotă și înregistrează pe hârtie datele pacienților. Raportul urmează să ajungă ulterior la Compania Națională de Asigurări în Medicină care acoperă cheltuielile.
Interiorul autorulotei este divizat în două părți. În prima se află aparatul de radiografie, care seamănă cu un dulap. În cealaltă este „biroul” Larisei, unde încap calculatorul, două mese mici, un dulăpior plin cu dezinfectante și o sofa îngustă. Femeia în halat alb își pleacă capul asupra tastaturii. Vorbește mai tare, să o audă cei care urcă pe platformă, în fața ecranului, pentru a face radiografia plămânilor. „Trageți aer adânc în piept și nu răsuflați. Nu vă mișcați… Răsuflați!”, îi strigă ea grăbită când ușile se deschid automat și femeia încă stă înțepenită, iar fața-i prinde o nuanță albăstruie din cauza efortului de a nu respira.
Interiorul autorulotei este divizat în două părți. În prima se află aparatul de radiografie, care seamănă cu un dulap. În cealaltă este „biroul” Larisei, unde încap calculatorul, două mese mici, un dulăpior plin cu dezinfectante și o sofa îngustă. Femeia în halat alb își pleacă capul asupra tastaturii. Vorbește mai tare, să o audă cei care urcă pe platformă, în fața ecranului, pentru a face radiografia plămânilor. „Trageți aer adânc în piept și nu răsuflați. Nu vă mișcați… Răsuflați!”, îi strigă ea grăbită când ușile se deschid automat și femeia încă stă înțepenită, iar fața-i prinde o nuanță albăstruie din cauza efortului de a nu respira.
„Așteptați un pic acolo, eu o să vă dau jos…”, spune Larisa, apăsând butonul care coboară încet platforma. Este procedura pe care o face de cel puțin 100 de ori pe zi, de multe ori fără pauze. Are zile când își pierde vocea. Dar nu și entuziasmul. Face asta deja de doi ani. „Îmi place că așa cel puțin pot să ies din birou”, recunoaște ea.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății, Moldova se regăsește printre cele 18 țări din regiunea europeană în care controlul tuberculozei este prioritar și printre cele 27 de țări ale lumii cu povară înaltă a tuberculozei.
Pentru a opri răspândirea bolii, în 2022 a fost lansat un al șaselea Program național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025, care să asigure ca toate persoanele să aibă acces echitabil la tratament de calitate și îngrijiri continue.
Diagnosticul și tratamentul tuberculozei în Republica Moldova sunt gratuite, indiferent de asigurare. De asemenea, sunt finanțate cheltuielile pentru alimentație și transport public de la/la domiciliu pentru tratamentul în condiții de ambulatoriu (adică acasă) al bolnavilor cu tuberculoză. Fiecare pacient care urmează tratamentul în condiții de ambulatoriu beneficiază de un card bancar, pe care sunt alocați lunar câte 1000 de lei pentru produse alimentare.
Pentru a opri răspândirea bolii, în 2022 a fost lansat un al șaselea Program național de răspuns la tuberculoză pentru anii 2022-2025, care să asigure ca toate persoanele să aibă acces echitabil la tratament de calitate și îngrijiri continue.
Diagnosticul și tratamentul tuberculozei în Republica Moldova sunt gratuite, indiferent de asigurare. De asemenea, sunt finanțate cheltuielile pentru alimentație și transport public de la/la domiciliu pentru tratamentul în condiții de ambulatoriu (adică acasă) al bolnavilor cu tuberculoză. Fiecare pacient care urmează tratamentul în condiții de ambulatoriu beneficiază de un card bancar, pe care sunt alocați lunar câte 1000 de lei pentru produse alimentare.
Depistarea la timp a tuberculozei
Larisa Haranici a început să facă radiografii încă în 1987. Peste doi ani a descoperit că are tuberculoză. Era o formă ușoară, pentru că o descoperise devreme. „Deși tratamentul a fost mai ușor, sechele la plămâni tot au rămas”, explică ea. Își amintește că până în 2000, numărul pacienților cu tuberculoză era extrem de mare. „Se depista târziu. Pacienții se adresau doar când erau deja slăbiți, palizi, fără poftă de mâncare și cu o tuse acută, dar și contagioasă… Apoi, lucrurile s-au schimbat. Tratamentul a devenit mai eficient. S-au început programe naționale de prevenire, dar și numărul populației a scăzut, ceea ce tot a redus din numărul de cazuri înregistrate”, constată femeia.
Tuberculoza este o afecțiune contagioasă, potențial fatală dacă nu este tratată. De obicei, aceasta afectează plămânii, deși poate afecta aproape orice organ. Se consideră că aproximativ o treime din toți oamenii din lume sunt infectați, dar în majoritatea cazurilor infecția este latentă. Doar un mic procent din aceste infecții progresează la tuberculoză activă (5-10%).
Boala se transmite pe cale aeriană. Bacilul se transmite mai ușor în spații închise supraaglomerate, slab ventilate. OMS estimează că fiecare pacient activ, netratat poate infecta până la 15 persoane pe an. Pacienții cu infecții primare sau latente nu sunt contagioși. Transmisibilitatea se termină în două săptămâni de la începerea tratamentului eficient al pacienților.
- Ventilăm și aerisim încăperile;
- Ne alimentăm corect și ducem un mod de viață sănătos;
- Supraveghem persoanele cu risc sporit de tuberculoză
Specialiștii atenționează că tuberculoza este periculoasă pentru că se face simțită peste câteva luni de la infectare. „Aceasta nu provoacă durere la început, iar simptomele inițiale pot fi ușor neglijate, fie sunt explicate prin altceva: indispoziție, oboseală, transpirație, temperatură subfebrilă (până la 37,5), care apare pentru câteva ore seara, iar dimineața trece. Un semn care nu poate să nu fie observat este pierderea progresivă în greutate. Și doar după toate acestea apare tusea: la început, uscată, apoi cu spută. Însă, de la primele simptome până la tuse pot trece de la două până la șase luni. Iar oamenii, de cele mai multe ori se alertează de abia când apare durerea de plămâni și simt că se sufocă”, explică Valentina Vilc, coordonatoare de program Național de răspuns la tuberculoză.
Totodată, ea susține că boala lovește în imunitatea slabă. „Iar de cele mai multe ori, imunitatea este scăzută din cauza maladiilor cronice ale aparatului respirator, a diabetului, abuzului de alcool sau de nicotină. De aceea, anume acești oameni sunt incluși în categoriile de risc sporit de îmbolnăvire pe care-i monitorizăm”, afirmă specialista. De aceea, ea recomandă să ne adresăm la medici de fiecare dată când simțim că ceva nu este în regulă. „Cu cât mai repede depistăm, cu atât mai ușor și eficient este tratamentul, fără să lase sechele”, conchide specialista.
Totodată, ea susține că boala lovește în imunitatea slabă. „Iar de cele mai multe ori, imunitatea este scăzută din cauza maladiilor cronice ale aparatului respirator, a diabetului, abuzului de alcool sau de nicotină. De aceea, anume acești oameni sunt incluși în categoriile de risc sporit de îmbolnăvire pe care-i monitorizăm”, afirmă specialista. De aceea, ea recomandă să ne adresăm la medici de fiecare dată când simțim că ceva nu este în regulă. „Cu cât mai repede depistăm, cu atât mai ușor și eficient este tratamentul, fără să lase sechele”, conchide specialista.
Larisa privește spre imaginea plămânilor apărută pe ecran. Vede niște pete albe care se întind de-a lungul plămânilor, ca urma lăsată pe cer de un avion. Înțelege că persoana fie a avut cândva tuberculoză, iar petele sunt sechelele pe care le-a lăsat boala care a mușcat din plămâni, sau sunt urmele bacilului Koch, care se alimentează acum cu țesutul pulmonar, lăsând pe plămâni niște cratere ca cele pe lună.
„De aceea, este foarte important ca oamenii să se adreseze în cazul unor tuse mai puternice la medicul de familie, care știe ce are de făcut. Iar în cazul în care există careva suspiciuni, să-l trimită la examinări suplimentare, pentru ca persoana să nu ajungă în etapa când răspândește prin tusă sau strănut acești bacili contagioși”, explică specialista.
Perturbările determinate de pandemie au scăzut numărul de persoane diagnosticate și tratate, mulți confundând unele simptome ale tuberculozei cu COVID. De aceea, în 2020 s-a constat o reducere cu 38,7% a numărului cazurilor noi și recidive a tuberculozei depistate, comparativ cu anul 2019, iar în anii 2021 și 2022, depistarea cazurilor noi a crescut.
Cum se tratează tuberculoza în Moldova
Bolnavii de tuberculoză din Moldova sunt tratați la Institutul de Ftiziopneumologie „Ch. Draganiuc”, Spitalul Clinic Municipal de Ftiziopneumologie și Spitalul Clinic Bălți.
Diagnosticarea cu tuberculoză a unei persoane nu înseamnă neapărat că ea va fi nevoită să stea în spital câteva luni. Dacă pacientul are formă închisă a maladiei și nu are patologii asociate se poate trata acasă, cu vizite zilnice la spital și luând medicamentele necesare. Pentru aceasta, practic, în fiecare raion din Moldova, pe lângă spitale, sunt create centre comunitare pentru suportul bolnavilor de tuberculoză. În total sunt circa 40 de astfel de centre în țară.
Diagnosticarea cu tuberculoză a unei persoane nu înseamnă neapărat că ea va fi nevoită să stea în spital câteva luni. Dacă pacientul are formă închisă a maladiei și nu are patologii asociate se poate trata acasă, cu vizite zilnice la spital și luând medicamentele necesare. Pentru aceasta, practic, în fiecare raion din Moldova, pe lângă spitale, sunt create centre comunitare pentru suportul bolnavilor de tuberculoză. În total sunt circa 40 de astfel de centre în țară.
Datorită medicamentelor existente, durata tratamentului s-a redus la aproape șase luni, în timp ce înainte putea să dureze chiar și trei ani. „Condiția de bază, însă este, ca pacientul să respecte tratamentul și să nu-l întrerupă, pentru a nu duce la o formă rezistentă la medicamente și atunci tratamentul este mai complicat”, spune Nicolai Nalivaico, șeful serviciului de diagnostic al Institutului de Pneumologie „Chiril Draganiuc”.
„Mulți se mai tem de cuvântul tuberculoză”
E 10:30 și 56 de persoane deja au radiografiile făcute. Oamenii sunt de diferite vârste, condiție socială, dar și probleme de sănătate. Însă, cu toții fac parte din grupul de risc anunțat de către Ministerul Sănătății. În baza acestuia medicii de familie din localități identifică persoanele care pot beneficia de serviciul de radiografie mobilă, fără a fi nevoiți să meargă la specialiștii de la raion.
Natalia Zacuțelu este asistentă medicală în satul Ivanovca și a treia asistentă pentru ziua de astăzi care urcă în autorulotă. „Eu am venit cu opt persoane din sat. Am doi consumatori de alcool, doi cu sechele rămase de la tuberculoză care nu vor să meargă la radiografie la Florești, o persoană cu tulburări mintale, o persoană fără un loc stabil de trai, una cu diabet zaharat și una a avut bronșită cronică”, explică ea, acoperindu-și jumătate de față cu o mască medicală. Este binevoitoare și energică. Recunoaște că oamenii din sat se mai tem de cuvântul „tuberculoză”.
„Cu câțiva ani în urmă, am depistat că un localnic avea tuberculoză și s-a început o panică prin sat… Toți care au băut cu el și-au amintit de asta, apoi au început să-l ignore și nu e bine. Dar noi i-am liniștit, le-am zis că se tratează și nu lasă sechele, dacă sunt responsabili și atenți”, povestește ea. De asemenea, spune Natalia, un argument bun de a aduna oamenii din grupul de risc este să-i anunțe că nu trebuie să plătească nimic, nici măcar pentru transport.
Își strânge lucrurile și face loc pentru Raisa Chiriac, asistentă medicală din satul Alexandrovca. „Eu am venit cu 20 de persoane: zece din Alexandrovca și zece de la Trifănești”, anunță femeia, potrivindu-și ochelarii pe vârful nasului.
„Cu câțiva ani în urmă, am depistat că un localnic avea tuberculoză și s-a început o panică prin sat… Toți care au băut cu el și-au amintit de asta, apoi au început să-l ignore și nu e bine. Dar noi i-am liniștit, le-am zis că se tratează și nu lasă sechele, dacă sunt responsabili și atenți”, povestește ea. De asemenea, spune Natalia, un argument bun de a aduna oamenii din grupul de risc este să-i anunțe că nu trebuie să plătească nimic, nici măcar pentru transport.
Își strânge lucrurile și face loc pentru Raisa Chiriac, asistentă medicală din satul Alexandrovca. „Eu am venit cu 20 de persoane: zece din Alexandrovca și zece de la Trifănești”, anunță femeia, potrivindu-și ochelarii pe vârful nasului.
Screening mobil, dar doar pe loc drept
Pavel are 45 de ani și e din Trifănești. Din cauza gradului său de invaliditate, merge în fiecare an să-și facă radiografie la plămâni. „Merg la centrul de sănătate de la raion… O fac pentru liniștea și siguranța mea. Contează mult să fiu precaut, pentru că nu stau prea bine cu sănătatea”, recunoaște el. Se bucură că instalația de screening pulmonar a venit atât de aproape, dar ar fi dorit ca de acest serviciu să beneficieze mai mulți oameni din localitatea sa.
Larisa Haranici spune că nu-i chiar așa de simplu, însă: „Mulți vor să venim chiar la poartă… Dar condiția de bună funcționare a aparatelor din instalație este ca aceasta să fie parcată pe o suprafață perfect dreaptă și să existe acces bun la energia electrică, ceea ce nu este neapărat posibil în toate localitățile din țară, așa cum și-ar dori mulți oameni. Dar nu acuz pe nimeni… Fiecare se gândește cum îi este lui mai comod”.
Irina are diabet zaharat și face radiografie anual, „pentru orice eventualitate, cum mi-a spus medicul de familie. Mergeam înainte la Florești, iar aici este mult mai aproape”. Elena, care are sechele pe plămâni de la tuberculoza din tinerețe, își dictează numele literă după literă, „să nu uitați să puneți la sfârșit și U, că am fugit după acest U o lună întreagă, când îmi făceam documentele”, zice ea indignată. Victoria iese din autorulotă să-și sune fiica, să-i dicteze IDNP-ul, că a uitat buletinul acasă. Boris este plin de zâmbet și îi place să mai flirteze cu femeile din jur. „Eu sunt mai plinuț și inima este mărită, și medicul mi-a zis că trebuie să mă examinez. E greu când ai inima atât de mare”, râde el. Iar prietenul lui, Vasile, zice că o să se lase de fumat, dacă acesta-i afectează sănătatea. „Chiar atât de mari sunt bronhiile mele?” se sperie el când îl atenționează tehniciana. „Poate pentru început schimb țigările? Că eu parcă văd că nu hârâi și mă simt destul de bine…” încearcă să negocieze acesta.
Irina are diabet zaharat și face radiografie anual, „pentru orice eventualitate, cum mi-a spus medicul de familie. Mergeam înainte la Florești, iar aici este mult mai aproape”. Elena, care are sechele pe plămâni de la tuberculoza din tinerețe, își dictează numele literă după literă, „să nu uitați să puneți la sfârșit și U, că am fugit după acest U o lună întreagă, când îmi făceam documentele”, zice ea indignată. Victoria iese din autorulotă să-și sune fiica, să-i dicteze IDNP-ul, că a uitat buletinul acasă. Boris este plin de zâmbet și îi place să mai flirteze cu femeile din jur. „Eu sunt mai plinuț și inima este mărită, și medicul mi-a zis că trebuie să mă examinez. E greu când ai inima atât de mare”, râde el. Iar prietenul lui, Vasile, zice că o să se lase de fumat, dacă acesta-i afectează sănătatea. „Chiar atât de mari sunt bronhiile mele?” se sperie el când îl atenționează tehniciana. „Poate pentru început schimb țigările? Că eu parcă văd că nu hârâi și mă simt destul de bine…” încearcă să negocieze acesta.
Pacienții „inaccesibili” pentru medici
În luna ianuarie a acestui an, Ministerul Sănătății a publicat un Ordin cu localitățile și perioada în care se va face screeningul pulmonar prin radiografie digitală mobilă. Nicolae Nalivaico, persoana responsabilă de organizarea serviciului, susține că programul oferă medicilor posibilitatea de a investiga pacienții „inaccesibili”. Adesea, aceștia nu pot ajunge la raion pentru a-și face o radiografie, din cauza lipsei resurselor financiare sau a condiției fizice. „Iar aceasta este o soluție de a reduce distanțele și de a aduce serviciile mai aproape”, explică Nalivaico.
Peste câteva zile Larisa Haranici se va putea întoarce acasă, la Chișinău. Asta după ce a petrecut trei săptămâni în camere de hotel din regiunea de nord a țării. „Încercăm să reducem cum putem cheltuielile. Și ne-ar lua prea mult timp să revenim în fiecare seară la Chișinău, ca după patru ore de somn să ne pornim iarăși spre nordul țării”, explică ea.
Oamenii care au fost azi la radiografie vor primi rezultatele peste câteva zile sau chiar săptămâni. Deși autoritățile din domeniul sănătății dau asigurări că întregul proces este digitalizat, realitatea nu este exact așa. „Când instalația de radiografie mobilă revine în parcare, abia atunci specialiștii vor putea să descifreze și să descrie imaginile de screening pe care le-am făcut oamenilor din nordul țării”, spune Larisa. I-ar plăcea ca imaginile să nu fie doar colectate automat în calculatorul din autorulotă, ci și să fie trimise direct la specialiști, ca oamenii să afle mai repede dacă au probleme la plămâni, în doar câteva zile, nu săptămâni, cât durează runda de deplasări. „Dar lucrăm cu ce avem”, spune ea.
Oamenii care au fost azi la radiografie vor primi rezultatele peste câteva zile sau chiar săptămâni. Deși autoritățile din domeniul sănătății dau asigurări că întregul proces este digitalizat, realitatea nu este exact așa. „Când instalația de radiografie mobilă revine în parcare, abia atunci specialiștii vor putea să descifreze și să descrie imaginile de screening pe care le-am făcut oamenilor din nordul țării”, spune Larisa. I-ar plăcea ca imaginile să nu fie doar colectate automat în calculatorul din autorulotă, ci și să fie trimise direct la specialiști, ca oamenii să afle mai repede dacă au probleme la plămâni, în doar câteva zile, nu săptămâni, cât durează runda de deplasări. „Dar lucrăm cu ce avem”, spune ea.
Acest material face parte din proiectul „Consolidarea Controlului Tuberculozei și Reducerea Mortalității Asociate SIDA în Republica Moldova”, realizat de Guvernul Republicii Moldova, prin Centrul pentru Politici și Analize în Sănătate, cu sprijinul Fondului Global pentru combaterea SIDA, TB și malariei. Opiniile exprimate aparțin autorilor și nu reflectă neapărat punctul de vedere al instituțiilor menționate.
Text și foto: Tatiana Beghiu
Editare: Anastasia Condruc
Editare: Anastasia Condruc
