De opt luni, un grup entuziast de DJ și DJ-ee mentorează tineri din șapte sate ale Republicii Moldova, arătându-le cum să mixeze muzică și să pună petreceri în spațiile culturale locale. Proiectul se numește „DJ the Village: Guvernând Împreună Infrastructura Publică”, iar în cadrul lui s-au organizat peste 20 de ateliere de DJ-ing, ateliere de auto-organizare în comunitate și s-au filmat 10 podcasturi video cu DJ femei.
Ilona Spesivțev, DJee, lucrătoare in domeniul culturii, co-fondatoare a colectivului de DJ Podval și initiatoarea seriilor de petreceri cu line-up exclusiv feminin Driadele, curatoarea atelierelor și podcastului, explică faptul că inițiativa a venit în mod firesc: „Noi organizasem anterior un atelier de DJ-ing la Hîrtop și am observat cât de mare este entuziasmul tinerilor atunci când pot să pună muzică, să învețe partea tehnică și, mai ales, să aibă acces la echipament profesional. Când am primit propunerea de-a curatoria acest proiect, m-am gândit că e o oportunitate extraordinară pentru reteaua noastră de Dj underground să-și împărtășească cunoștințele cu un alt tip de public.”
Cum a început totul: DJ-i mentori și colaborarea cu satele
Ideea de bază a proiectului a fost să trimitem in fiecare sat din proiect ( Hîrtop, Gura Galbenei, Puhăceni, Volintiri, Bulboaca, Trușeni și Gaidar) câte o pereche de DJ mentori, care organizează ateliere pe parcursul a 3 weekenduri. La final, participanții – de toate vârstele, de la adolescenți la lucrători culturali locali – capătă cunoștințele de bază în ale mixajului, în organizarea unui playlist și modul în care trebuie să se petreacă o discotecă. „Au fost DJ venind din zonele underground și alții care mixează și în evenimente comerciale. I-am ales intenționat așa de diferiți, pentru ca ei să poată împărtăși între ei experiențe și, în același timp, să se conecteze cu diversitatea gusturilor muzicale din sate. Majoritatea DJ-ilor sunt de aici, din Republica Moldova, inclusiv de pe malul stâng, și mai avem încă o DJ-e care este venită din Ucraina și care chiar dacă nu cunoaște foarte bine limba română s-a descurcat minunat cu rolul său de mentor. Împreună cu mentorii am discutat ce ar trebui să se studieze, care ar fi curicula proiectului. Structura curriculei era inspirată din atelierele anterioare pe care le-am făcut cu Mădălina (DJ Borș), doar că de data asta le-am împărțit mai bine, am încercat ca fiecare weekend să fie plin de practică. ”, spune Ilona.
Dincolo de munca practică de la pupitru, echipa a încurajat și un schimb de idei despre ce înseamnă să fii DJ(ee), cum se poate organiza o petrecere sigură pentru toată lumea sau cum interacționezi cu publicul. „Le-am spus mentorilor de la început să nu își impună gusturile muzicale. Pentru că, deși mulți vin din scena de techno sau drum & bass, la sat poți întâlni și alte preferințe. Nu vrem să le anulăm pe ale participanților, ci să îi ajutăm să descopere tehnica de mixaj pe muzica lor”, subliniază ea.
Viața de DJ: între pasiune și profesie
Multe dintre DJ-ele și DJ-ii invitați să țină ateliere au joburi în afara industriei muzicale: unii în ONG-uri, alții în educație sau chiar în zona comercială. „Eu, personal, mixez din 2017, dar nu trăiesc doar din asta. Pentru majoritatea dintre noi, DJ-ingul este o pasiune, o formă de terapie care ne ajută să ne deconectăm de la stresul de zi cu zi”, explică Ilona.
Dar ideea că nu poți câștiga bani din muzică electronică nu ar trebui, în opinia ei, să descurajeze pe nimeni: „Pentru unii poate rămâne un hobby, iar pentru alții poate fi un prim pas spre o carieră. Chiar și faptul de a organiza niște petreceri, îți dezvoltă o mulțime de aptitudini – inclusiv capacitatea de a lucra în echipă și de a-ți asuma responsabilități.”
Femeile DJ și reprezentarea lor în industria muzicală
O componentă importantă a proiectului a fost și realizarea a 10 podcasturi video cu DJ femei. Ele au fost filmate în parteneriat cu inițiativa Treble Trouble, un canal local de muzică electronică. „Am vrut să le oferim mai multă vizibilitate femeilor din industrie. Sunt foarte puține fete care mixează constant, iar la petreceri line-up-urile sunt dominate de bărbați.
Din acest considerent s-a și născut inițiativa de petreceri cu line up exclusiv feminin Driadele, pentru a încuraja cît mai multe fete să-și urmeze pasiunea pentru muzică și să le creem oportunități de a performa public”, punctează Ilona.
În plus, afirmă că implicarea mai multor fete la pupitru schimbă și atmosfera evenimentelor: „Selecția DJ-elor în cadrul podcastului a fost o provocare pentru mine întrucât printre participante s-au regăsit fete și femei care erau foarte deschise să mixeze și să se filmeze – să se promoveze la maxim, dar erau și persoane timide. De aceea în momentul în care cineva refuza, trebuia să găsim soluții și am ajuns la ideea să facem B2Buri ( back to back), inclusiv cu implicarea studentelor din cadrul proiectului DJ the Village.
Când femeile se văd reprezentate la DJ deck, se simt mai în largul lor, mai în siguranță. Ai un public mai divers și creezi un spațiu unde inclusiv femeile din comunitate își permit să iasă și să se distreze fără teamă de judecată.”
De la petreceri la guvernanță participativă: cum transformi Casa de Cultură într-un club comunitar?
Proiectul DJ the Village n-a vizat doar DJ-ingul, ci și reactivarea infrastructurii publice locale. „Ideea era să vedem cum putem democratiza accesul la Casele de Cultură, la centrele comunitare, sau la alte spații sun(ne)utilizate din satele noastre. Oare le putem deschide pentru tineri, astfel încât să se poată întâlni, repeta, face petreceri și alte evenimente comunitare?” explică Ilona.
Au existat inclusiv ateliere pe tema „ activării infrastructurii publice rurale neutilizate” – discuții menite să ajute comunitățile să-și imagineze cum acele spații pot fi transformate în centre comunitare active, care să răspundă necesităților de petrecere a timpului liber, dar și a accesului la educație non-formală pentru toate categoriile de public rural . „În unele sate, directoarele s-au implicat și au realizat că tinerii pot fi parteneri de încredere, nu doar surse de ”probleme”. E nevoie de un minim de infrastructură – un orar, un sistem de acces la echipament, persoane care să fie responsabile – dar se poate. Petrecerile pot fi organizate civilizat și pot crea oportunități de socializare foarte faine pentru toată lumea.”
Viitorul DJ the Village: cum rămâne comunitatea activă?
La finalul proiectului, echipamentul (controller, căști, boxe) rămâne în fiecare sat și poate fi folosit mai departe de oricine dorește să mixeze. Totuși, e nevoie de voință locală pentru ca acest echipament să nu rămână neutilizat într-un dulap.
„Una dintre cele mai mari provocări, recunosc, e ce facem după încheierea atelierelor. E foarte posibil ca tinerii care au învățat să mixeze să-și piardă din motivație și interes, dacă nu primesc invitații la evenimente sau dacă nu li se facilitează accesul la echipament. Noi încercăm să facilităm contacte cu festivaluri locale de tot felul. În plus, aș vrea să existe un moment în care să ne reîntâlnim și să vedem cum a evoluat fiecare sat”, spune Ilona.
Ea speră că, pe termen lung, DJ-ingul va deveni doar un exemplu despre cum pot fi folosite spațiile publice într-un parteneriat civic-public. „Când Casele de Cultură devin locuri unde tinerii se simt bineveniți, asta ajută la coeziunea comunității. Poți avea ateliere de DJ-ing, petreceri, evenimente artistice, proiecții de film – totul e să existe un pic de încredere și un minim de resurse pentru a deschide ușa”, adaugă ea.
Cum a schimbat Dj the village comunitatea de mentori
La început, Ilona și-a dorit ca echipa de mentori să fie cât mai diversă, în speranța că asta va consolida relațiile dintre DJ și va crea punți între diferite segmente ale scenei muzicale. „Când mă gândeam la cine să invit ca mentor,” își amintește ea, „îmi doream ca, până la finalul proiectului, comunitatea să devină mai unită. Cei selectați au venit din diverse medii – echipa noastră include atât DJ care fac parte din underground-ul moldovenesc, cât și DJ care sunt invitați la evenimente comerciale. Cred că, în acest context, dacă cineva are conexiuni cu scena comercială, având o astfel de comunitate de mentori, ar putea recomanda pe cineva din grup la un eveniment mai mare.”
Rezultatele s-au văzut imediat. Au început să se lege prietenii între oameni care, până atunci, nu se cunoșteau deloc sau se intersectau doar la evenimente rare. Unii DJ au început chiar să se invite reciproc la petrecerile unde mixează. „Feedback-ul post-ateliere a fost foarte bun – mulți dintre ei m-au întrebat ce urmează mai departe, semn că au simțit impactul acestui proiect”, spune Ilona. De altfel, la ateliere au participat persoane de toate vârstele și din poziții sociale variate – de la adolescenți curioși până la directoarea unei Case de Cultură.
În plus, DJ-ii/ele mentori au înțeles că misiunea lor nu se oprește la cursurile de tehnică și teorie, ci are o componentă comunitară: să le ofere participanților instrumentele necesare pentru a se organiza și pentru a-și crea propriile evenimente în viitor. „Ne-am propus să formăm o rețea de oameni capabili să genereze schimbare locală, nu doar câțiva DJ care să mixeze ocazional”, concluzionează Ilona.
Un mesaj către tinerele care vor să intre în scena DJ-ingului
Având deja experiența coordonării unei echipe de 12 DJ mentori și a lucrului cu sute de participanți la nivel rural, Ilona crede că fiecare femeie pasionată de muzica electronică își poate găsi un loc la pupitru: „Oricât de intimidant ar părea, e un domeniu care se bazează mult pe comunitate și solidaritate. Dacă vrei să mixezi, caută grupuri de fete DJ, participă la ateliere, întreabă, cere ajutor. Noi, în DJ the Village, am văzut femei care au evoluat de la a fi super-timide la a se filma în podcasturi și a pune muzică la petreceri. Asta spune totul despre cât de rapid se pot schimba lucrurile când ai susținere.”
Prin podcasturile video filmate, prin atelierele din sate și prin colaborarea cu autoritățile locale, „DJ the Village: Guvernând Împreună Infrastructura Publică” arată că muzica, dansul și spațiile publice pot deveni contextul ideal pentru o mobilizare civică reală – inclusiv pentru tinerele care vor să pună muzică, să creeze și să se afirme într-o industrie încă dominată de bărbați.
Proiectul DJ the village este organizat în cadrul platformei Artă în mahala, de către Centrul de proiecte culturale Arta Azi, în parteneriat cu Primăria Volintiri, Primăria Gaidar, Primăria Gura Galbenei, Primăria Puhăceni, Primăria Trușeni, AO De-o Dragoste, colectivul Podval și inițiativa Driadele cu suportul Guvernului Elveției.
