În colaborare cu UNICEF, Estonia pregătește o nouă generație de profesori moldoveni pentru a deveni ambasadori digitali.
- UNICEF și ESTDEV colaborează pentru a instrui profesorii moldoveni în competențe digitale.
- Profesorii moldoveni duc lipsă de tehnologie în sălile de clasă, dar sunt dornici să învețe.
- Estonia își împărtășește expertiza în educație peste hotare.
Un grup de profesori moldoveni se adună într-o sală de clasă pentru un atelier. Sunt dornici să învețe cum să utilizeze instrumentele digitale la ore, dar au întrebări. „De unde să facem rost de calculatoare suficient de moderne pentru aceste instrumente?” întreabă unul dintre ei. „Vor duce aceste noi competențe la o creștere a salariului meu?” se întreabă altul. Înainte de a se avânta în utilizarea noii tehnologii, ei vor să înțeleagă care sunt beneficiile reale ale adoptării acestor instrumente.
Într-o țară în care profesorii câștigă între 470 și 850 de euro pe lună, iar unele școli nu dispun de echipamente moderne, aceste întrebări sunt cât se poate de justificate. Moderatorul atelierului, Tudor Lapp de la Future Classroom Lab Moldova, îi liniștește spunând că, chiar dacă nu toate școlile sunt pregătite pentru inovație și chiar dacă, deocamdată, nu există beneficii financiare pentru profesorii care dobândesc noile competențe digitale, a venit momentul să dăm startul schimbării. „Trebuie să începem de undeva,” insistă el. „De ce nu acum?”
Aproximativ douăzeci de profesori au venit în capitală din diferite colțuri ale țării pentru a-l asculta pe Lapp. Ei vor duce aceste lecții înapoi în satele și orașele lor.
Moderatorul instruirii, Tudor Lapp, îi inspiră pe profesori să urmeze exemplul Estoniei și să folosească tehnologia în sălile de clasă. Credit foto: Marian Männi
Introducerea unei abordări sistematice în formarea digitală
În colaborare cu UNICEF și Centrul Estonian pentru Dezvoltare Internațională (ESTDEV), cercetătorul Mart Laanpere de la Universitatea din Tallinn a creat un curs de formare și evaluare a competențelor digitale, bazat pe experiența Estoniei, dar adaptat special pentru nevoile profesorilor moldoveni. Programul este împărțit în trei niveluri și cuprinde zece module – jumătate bazate pe prelegeri, jumătate pe studiu individual cu ajutorul materialelor interactive și al videoclipurilor. Aceste resurse îi ajută pe profesori să-și verifice înțelegerea și să elaboreze trei planuri de lecție structurate.
„Nu este vorba doar despre a învăța tehnologie; este vorba despre a îmbunătăți predarea cu ajutorul instrumentelor digitale”, explică Laanpere. El susține metoda clasei inversate (flipped classroom), în care elevii învață noile concepte acasă prin videoclipuri și conținut interactiv, iar apoi aplică cunoștințele în clasă.
Această abordare presupune un efort suplimentar din partea profesorilor, care trebuie să pregătească materialele din timp. De aceea a fost creat acest curs digital – pentru a sprijini profesorii în exersarea acestei noi abilități. În cele din urmă, nu este vorba doar despre tehnologie, ci despre o metodă mai eficientă și mai captivantă de predare, în care tehnologia joacă un rol de sprijin.
Faza pilot a fost deja finalizată. Sub îndrumarea lui Lapp, acești noi ambasadori digitali vor începe în curând să-și transmită cunoștințele colegilor din întreaga Moldovă.
Moldova are aproximativ 30 de ambasadori digitali în toată țara, care au responsabilitatea de a aduce noile tehnologii și metodologii de predare în școlile lor. Una dintre aceștia, Elena Guriță, lucrează la Liceul Teoretic Gaudeamus din Chișinău. Credit foto: Marian Männi
Tehnologia, de una singură, nu este suficientă
Acest sistem de formare nu este, de fapt, despre tehnologie, ci despre modul în care profesorii o folosesc, spune Laanpere: „Pedagogia vine întotdeauna pe primul loc. Tehnologia îl sprijină pe profesor, nu invers.”
Una dintre regulile acestor sesiuni de instruire este să nu se folosească prezentări PowerPoint. „Ele ucid creativitatea,” afirmă Laanpere. El susține ideea unei implicări mai mari și a unui plus de entuziasm în sala de clasă, iar acestea vin din partea profesorului, nu a tehnologiei.
Lapp întruchipează acest entuziasm în timp ce conduce atelierul, inspirând profesorii prezenți. Când vorbește, aceștia îl ascultă cu atenție, zâmbesc și se implică activ, lucrând pe ecranele din fața lor.
Această undă de schimbare a început în timpul pandemiei, când profesorii moldoveni au fost motivați să-și dezvolte competențele digitale, explică Elena Guriță, ambasadoare digitală la Liceul Teoretic Gaudeamus din Chișinău. Interesul inițial a fost mare, dar aplicarea a fost haotică. La început, au apărut multe instrumente noi, iar profesorii schimbau constant unealta folosită. Prin urmare, un sistem care aduce claritate și ordine în această nouă metodă de predare este foarte apreciat.
În ciuda interesului profesorilor de a învăța competențe digitale, mulți nu dispun de cea mai nouă tehnologie în sălile de clasă. Accesul variază mult de la o regiune la alta.
Minadora Beiu, profesoară de informatică din satul Gura Camencii, aflat la aproximativ 120 de kilometri de Chișinău, spune: „Toate clasele noastre au internet, Wi-Fi, computere și table inteligente.” Acest lucru este valabil chiar și pentru grădinițele din zonă!
Multe zone urbane nu sunt la fel de norocoase. „Nu avem acces 100%,” spune Natalia Ursu, profesoară de engleză din Bălți, al doilea cel mai mare oraș din Moldova. „Mai multă finanțare merge către școlile din mediul rural, așa că ne descurcăm cu ce avem.”
Natalia Ursu, profesoară de engleză în al doilea cel mai mare oraș din Moldova, Bălți, trebuie să fie creativă pentru a se asigura că toți elevii au acces la tehnologie modernă. Credit foto: Marian Männi
Estonia încurajează Moldova să facă saltul și să învețe din experiența Estoniei
În anii 1990, Estonia a lansat programul Tiigrihüpe (Saltul Tigru), care a adus acces la internet și instrumente digitale în fiecare școală. Dar liderii au realizat rapid că simpla existență a calculatoarelor nu era suficientă; profesorii trebuiau să știe cum să le folosească eficient.
„Saltul digital al Estoniei ne-a învățat că tehnologia singură nu transformă educația. Modul în care o folosesc profesorii face diferența,” spune Kristi Kulu, managerul programului de Educație al ESTDEV. „Prin împărtășirea experienței noastre cu Moldova, nu doar că introducem instrumente digitale, dar și sprijinim educatori să modeleze viitorul învățării și predării.”
Chiar dacă condițiile nu sunt perfecte, trebuie să începi de undeva.
