Alexandru Vakulovski: Cum ne fură Banca Naţională a Moldovei

Noi, basarabenii, spunem că nu ne e frică de crize economice. Pentru că tot timpul am fost în criză, tot timpul am fost în tranziţie. Suntem obişnuiţi şi cu creşterea preţurilor: extrem de rar se întâmplă să cumpăram azi ceva la acelaşi preţ ca ieri. Dar şi nervii de oţel pot fi uneori zdruncinaţi şi răbdarea se poate sfârşi. Nu e deloc plăcut şi nici de lăudat când cineva te fură şi te mai ia şi de prost. Iar Banca Naţională a Moldovei, prin ceea ce a făcut în ultima vreme, îşi bate joc de banii basarabenilor, de sărăcia noastră.

Aţi observat deja exploziile de preţuri. Totul s-a scumpit. Era şi firesc, după ce Banca Naţională a Moldovei a muncit la deprecierea leului în favoarea monedei europene. Banca Naţională a Moldovei a vrut să se îmbogăţească.A cumpărat valută în vară şi ne-o vinde din ce în ce mai scump – cam asta se întâmplă, dacă e să vorbim omeneşte, nu cu termenii lor, nu prin explicaţii abracadabrante pe care nu le înţeleg nici cei care le emit.

Când moneda euro a început să crească fulgerător, ca Făt Frumos, nu cu anii, ci cu zilele, directorul BNM ne explica senin că e „tot normal”, că aşa trebuie şi că totul e sub control. Da, aceeaşi „liniştire” ca în cazul îngheţului, când Moldova era în beznă, dar Leancă să lăuda cu „normalitatea”.  Iată ştiri din august: „Deprecierea monedei naţionale ţine de politicile dezinflaţioniste promovate de Banca Naţională a Moldovei. Despre acest lucru a anunţat guvernatorul BNM, Dorin Drăguţanu. Totuşi, guvernatorul Băncii Naţionale dă asigurări că nu există motive de îngrijorare.

Intervenţia BNM pe piaţa monetară are drept scop menţinerea inflaţiei la un nivel stabil, dar şi pentru a susţine creşterea economică a ţării.

“Situația de pe piața valutară este monitorizată și nu trezește îngrijorare. Obiectivul Băncii Naţionale nu este îndreptat pe cursul valutar, noi țintim inflația. Această ușoară depreciere este în concordanță cu țintirea inflației. Acest lucru ne ajută să luptăm cu presiunile deflaționiste”, a declarat Dorin Drăguțanu.

Pe parcursul trimestrului II, BNM a intervenit în calitate de cumpărător de valută străină, în contextul politicii monetare promovate de Bancă, dar şi cu scopul asigurării consolidării rezervelor valutare.” (Publika.md).

Şi explicaţia experţilor: „Devalorizarea leului de până acum față de euro a trecut prin câteva etape, susțin experții economici. În lunaaugust, Banca Naţională a cumpărat încontinuu moneda străină de pe piaţa valutară naţională pentru a depreciacursul monedei naţionale. Potrivit BNM, acţiunile date se înscriu în politica sa monetară, pentru că vrea sămărească creşterea economică. (…)Mai mult, Viorica Lopotenco anticipează aprecierea leului către sfârşitul toamnei” (Timpul.md).

Nu, leul moldovenesc nu s-a oprit din cădere liberă. A trecut şi toamna, imediat trece şi iarna. Iar Banca Naţională a Moldovei îşi „asigură consolidarea rezervelor valutare”. Directorul Băncii Naţionale a Moldovei, Dorin Drăguţanu, ne linişteşte în continuare şi explică totul prin faptul că moldovenii din străinătate nu mai trimit acasă atâţia bani. E ca într-un film cu proşti. Aşa face şi pisica atunci când îşi acoperă rahatul. Dar putoarea rămâne.

Lovitura cea mai grea e pentru pensionari. Acum trebuie să-şi socoată atent feliile de pâine. Nu ştiu cum îşi plătesc întreţinerile locuinţelor. Poate şi din cauza asta Chişinăul s-a umplut de cerşetori, care au ajuns aşa nu pentru că şi-au pierdut banii prin cazinouri. Simt şi cei care stau în chirie, pierd toţi care au salariile în lei. Pierd şi producătorii, căci ei cumpără materia primă în euro şi vând în lei. Pierde orice cumpărător, căci totul s-a scumpit. În schimb câştigă Banca Naţională a Moldovei vânzând acum valuta pe care a băgat-o sub saltea. Miroase a haiducie pe invers: iei de la săraci şi dai la bogaţi. Iei e un diminutiv de la furi.

Cred că cineva ar trebui să-şi dea demisia. Mă şi mir cum oamenii nu fac proteste în faţa Băncii Naţionale. Ar trebui. Atâta vreme cât Banca Naţională se comportă ca un bişniţar care schimbă valută în piaţă.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.