Amalgamarea voluntară
între „vrem o primărie puternică” și „am luat-o prea repede”
Zece localități din trei raioane ale Republicii Moldova declară că vor să se unească în anul curent în cadrul procesului de amalgamare voluntară. Autoritățile susțin că vor să adopte cât mai rapid deciziile de amalgamare, iar la toamnă deja să aibă loc alegeriile locale în noile unități administrativ teritoriale.
În prezent în Republica Moldova sunt 898 de primării, iar 55% dintre acestea numără mai puțin de 1500 de locuitori. 93% au mai puțin de 5000 de locuitori. În consecință, din cauza numărului mic al populației primăriile locale nu pot încasa suficiente venituri pentru întreținerea și dezvoltarea localității.
Am stat de vorbă cu primari din raioanele Fălești, Anenii noi și Leova ca să vedem ce i-a determinat să-și unească forțele, dar și ce îi face mai sceptici față de acest proces.
În prezent în Republica Moldova sunt 898 de primării, iar 55% dintre acestea numără mai puțin de 1500 de locuitori. 93% au mai puțin de 5000 de locuitori. În consecință, din cauza numărului mic al populației primăriile locale nu pot încasa suficiente venituri pentru întreținerea și dezvoltarea localității.
Am stat de vorbă cu primari din raioanele Fălești, Anenii noi și Leova ca să vedem ce i-a determinat să-și unească forțele, dar și ce îi face mai sceptici față de acest proces.
Amalgamarea voluntară este un proces prin care două sau mai multe localități de nivelul întâi, adică sate și orașe, decid să se unească pentru a forma o altă entitate administrativă mai mare. Este un proces benevol, care are loc în baza deciziilor consiliilor locale respective, care are drept scop creșterea eficienței guvernării locale, precum și îmbunătățirea furnizării serviciilor publice către locuitori.
Amalgamarea voluntară face parte din Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 și se va desfășura în perioada 2023-2026.
Amalgamarea voluntară face parte din Strategia de reformă a administrației publice din Republica Moldova pentru anii 2023-2030 și se va desfășura în perioada 2023-2026.
Leova: „Creăm o primărie nouă, capabilă să facă față provocărilor timpului”
Cel mai mare grup de localități care și-au exprimat intenția de amalgamare voluntară include orașul Leova (5475 de locuitori), satele Sîrma (674 locuitori), Tochile-Răducani (1014 locuitori) și Sărata-Răzeși (628 locuitori).
Decizia de inițiere a procesului de amalgamare în cazul celor patru localități a fost luată în noiembrie-decembrie 2024. Iar decizia de amalgamare propriu-zisă, potrivit primarului orașului Leova Alexandru Bujorean, ar putea fi luată „între luna mai și august, astfel ca deja în toamna anului curent să aibă loc alegeri locale în noua autoritate administrativ-teritorială.”
„În localități rămân tot mai puțini oameni, ceea ce înseamnă că scade și baza impozabilă și economia locală nu se dezvoltă. Și atunci noi, practic, pentru proiecte de finanțare, de dezvoltare mari, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, nu vom fi eligibili dacă nu vom avea un număr suficient de populație”, explică edilul Alexandru Bujorean.
Decizia de inițiere a procesului de amalgamare în cazul celor patru localități a fost luată în noiembrie-decembrie 2024. Iar decizia de amalgamare propriu-zisă, potrivit primarului orașului Leova Alexandru Bujorean, ar putea fi luată „între luna mai și august, astfel ca deja în toamna anului curent să aibă loc alegeri locale în noua autoritate administrativ-teritorială.”
„În localități rămân tot mai puțini oameni, ceea ce înseamnă că scade și baza impozabilă și economia locală nu se dezvoltă. Și atunci noi, practic, pentru proiecte de finanțare, de dezvoltare mari, inclusiv cele finanțate din fonduri europene, nu vom fi eligibili dacă nu vom avea un număr suficient de populație”, explică edilul Alexandru Bujorean.
Alexandru Bujorean, primarul orașului Leova
Primarul mai spune că acest proces i se pare inevitabil, prin care au trecut și țările Uniunii Europene, până la aderare sau după. „Am constatat că cei care vor fi primii, vor fi pionieri în acest proces, ar putea fi avantajați. Și nu am greșit în acest aspect pentru că chiar avem tot suportul de la Guvern, de la Cancelaria de Stat, de la partenerii de dezvoltare”, spune el.
Edilul explică că viziunea de dezvoltare a noii primării prevede dezvoltarea celor mai importante servicii publice, care astăzi lipsesc. „În una din localitățile avem probleme cu apa, practic în toate avem probleme cu canalizarea, ea lipsește. Nu avem servicii comune de transport, nu avem servicii comune de salubrizare. Adică sunt niște servicii care ne împing cumva să avansăm în acest proces”, explică el.
Potrivit lui, amalgamarea va ajuta la echilibrarea decalajului artificial dintre sat și oraș, „ca cei din sate să beneficieze de aceleași condiții și servicii publice de care beneficiază cei de la oraș”.
Alexandru Bujorean povestește că noua primărie amalgamată va avea o organigramă nouă, cu un număr suplinit de angajați specialiști. „Noi vom avea deja nu doar specialiști, dar vom avea servicii, chiar secții în cadrul noii primării, care vor avea responsabilități clare pentru fiecare localitate”, mai spune el.
În opinia lui, autoritățile locale au reușit să avanseze în acest proces, pentru că au reușit să dezmintă falsul că „dispare satul, dispare localitatea”. „Localitatea rămâne acolo unde este, cu tradiția, cu istoria, cu denumirea proprie, cu oamenii din acele localități. Noi optimizăm aparatul birocratic, noi creăm o structură, o primărie nouă, mai puternică, capabilă să facă față provocărilor timpului. Asta a fost cel mai mare argument și cel mai plauzibil”, explică el.
Edilul a mai adăugat că procesul de consultare a populației este unul continuu și la fiecare etapă sunt colectate tot mai multe și mai multe opinii și păreri, fapt care îmbunătățește procesul. „Testăm pe noi toate avantajele și toate riscurile, dar credeți-mă s-a făcut o analiză amplă, avantaje sunt mult mai multe”, a mai spus Alexandru Bujorean.
Edilul explică că viziunea de dezvoltare a noii primării prevede dezvoltarea celor mai importante servicii publice, care astăzi lipsesc. „În una din localitățile avem probleme cu apa, practic în toate avem probleme cu canalizarea, ea lipsește. Nu avem servicii comune de transport, nu avem servicii comune de salubrizare. Adică sunt niște servicii care ne împing cumva să avansăm în acest proces”, explică el.
Potrivit lui, amalgamarea va ajuta la echilibrarea decalajului artificial dintre sat și oraș, „ca cei din sate să beneficieze de aceleași condiții și servicii publice de care beneficiază cei de la oraș”.
Alexandru Bujorean povestește că noua primărie amalgamată va avea o organigramă nouă, cu un număr suplinit de angajați specialiști. „Noi vom avea deja nu doar specialiști, dar vom avea servicii, chiar secții în cadrul noii primării, care vor avea responsabilități clare pentru fiecare localitate”, mai spune el.
În opinia lui, autoritățile locale au reușit să avanseze în acest proces, pentru că au reușit să dezmintă falsul că „dispare satul, dispare localitatea”. „Localitatea rămâne acolo unde este, cu tradiția, cu istoria, cu denumirea proprie, cu oamenii din acele localități. Noi optimizăm aparatul birocratic, noi creăm o structură, o primărie nouă, mai puternică, capabilă să facă față provocărilor timpului. Asta a fost cel mai mare argument și cel mai plauzibil”, explică el.
Edilul a mai adăugat că procesul de consultare a populației este unul continuu și la fiecare etapă sunt colectate tot mai multe și mai multe opinii și păreri, fapt care îmbunătățește procesul. „Testăm pe noi toate avantajele și toate riscurile, dar credeți-mă s-a făcut o analiză amplă, avantaje sunt mult mai multe”, a mai spus Alexandru Bujorean.
„Primăria nou creată va fi o primărie mai puternică”
Anul trecut în Registrul de stat al actelor locale figurau 17 de decizii legale de inițiere a amalgamării voluntare. În aprilie 2025 numărul a crescut până la 27.
Pentru a vedea în timp real evoluția procesului de amalgamare voluntară din Republica Moldova accesează harta interactivă, unde poți vizualiza fiecare unitate administrativ-teritorială, în funcție de stadiul în care se află. Culorile reprezintă progresul pentru fiecare cluster.
Andrei Strah, secretar general adjunct al Guvernului
Andrei Strah, secretar general adjunct al Guvernului, spune că autoritățile se așteptau la această cifră. „Aceasta survine clar din interesul primarilor interesați de amalgamare. La moment avem 100 de asemenea primari”, spune funcționarul.
Totodată, Andrei Strah precizează că istoriile de succes ale amalgamării voluntare sunt importante, dar „în același timp trebuie să fim conștienți că acest proces trebuie să decurgă corect”.
Potrivit lui, oamenii trebuie să înțeleagă procesul de amalgamare voluntară. „Fără un proces lung de comunicare cu locuitorii în toate localitățile care participă la proces, fără o rețetă clară pentru funcționarea primăriei noi, fără răspunsul la întrebarea: «de ce primăria nouă este mai bună decât câteva primării vechi?», acest proces nu poate să aibă loc”, subliniază acesta.
Totodată, Andrei Strah precizează că istoriile de succes ale amalgamării voluntare sunt importante, dar „în același timp trebuie să fim conștienți că acest proces trebuie să decurgă corect”.
Potrivit lui, oamenii trebuie să înțeleagă procesul de amalgamare voluntară. „Fără un proces lung de comunicare cu locuitorii în toate localitățile care participă la proces, fără o rețetă clară pentru funcționarea primăriei noi, fără răspunsul la întrebarea: «de ce primăria nouă este mai bună decât câteva primării vechi?», acest proces nu poate să aibă loc”, subliniază acesta.
Ce localități se pot amalgama?
Există trei condiții de bază pentru amalgamarea voluntară:
- localitățile pot fi din raioane diferite, dar trebuie să aibă hotar continuu,
- populația noii unități administrative amalgamate trebuie să constituie minimum 3 000 de locuitori,
- distanța de la centrul administrativ al UAT-urilor amalgamate până la centrul oricărei UAT care o formează nu trebuie să depășească 25 de kilometri.
- localitățile pot fi din raioane diferite, dar trebuie să aibă hotar continuu,
- populația noii unități administrative amalgamate trebuie să constituie minimum 3 000 de locuitori,
- distanța de la centrul administrativ al UAT-urilor amalgamate până la centrul oricărei UAT care o formează nu trebuie să depășească 25 de kilometri.
Fălești: „Lipsa apei potabile ne-a unit”
În raionul Fălești autoritățile locale din satele Chetriș, Călinești și Hîncești și-au propus să discute și să voteze decizia de amalgamare în luna mai. „Decizia urmează a fi votată cu două treimi din membrii consiliilor locale și dacă acestea vor fi adoptate, noi în mod automat vom merge la alegeri locale, care cred că vor fi în toamna 2025”, povestește primara satului Călinești Ala Procopciuc.
Decizia de inițiere a procesului de amalgamare în cazul celor trei localități a fost inițiată în luna august 2024.
Ca și în cazul altor primării, primara povestește că numărul mic al populației nu permite satelor să fie eligibile la proiecte de dezvoltare. Dar și criza de specialiști calificați în primării i-a împins spre amalgamarea voluntară drept soluție. „Eu am ajuns că nu am inginer cadastral și îl contractez pe inginerul cadastral din localitatea Chetriș”, explică ea.
Decizia de inițiere a procesului de amalgamare în cazul celor trei localități a fost inițiată în luna august 2024.
Ca și în cazul altor primării, primara povestește că numărul mic al populației nu permite satelor să fie eligibile la proiecte de dezvoltare. Dar și criza de specialiști calificați în primării i-a împins spre amalgamarea voluntară drept soluție. „Eu am ajuns că nu am inginer cadastral și îl contractez pe inginerul cadastral din localitatea Chetriș”, explică ea.
Ala Procopciuc, primara satului Călinești
Totuși, potrivit ei, problema majoră, care i-a făcut pe cetățeni deschiși față de acesta a fost lipsa apei potabile. „Dacă în localitățile Chetriș și Călinești avem rețele interne de apă, atunci în localitatea Hîncești situația e urâtă de tot, pentru că nici rețele interne nu există”, povestește ea.
Primara mai spune că în Călinești apa nu este suficientă, în special vara. „Și noi am văzut că soluția noastră este să mergem împreună pentru apă, pentru că în alt fel nu putem rezolva problema asta majoră”, declară primara.
De altfel, cele trei localități din raionul Fălești, împreună cu alte patru localități din raionul Glodeni, au elaborat o notă conceptuală privind extinderea rețelelor de aprovizionare cu apă potabilă existente și în cele șapte localități, pe care au depus-o la Agenția de Dezvoltare Regională Nord. Această inițiativă a trecut deja de prima etapă de selecție. Primara spune că în cazul inițierii procesului de amalgamare voluntară, stimulentele financiare oferite de Guvern le vor permite la prima etapă să achite elaborarea documentației tehnice privind extinderea apeductului, iar la etapa a doua - să achite contribuția la acest proiect.
Autoritățile locale sunt, potrivit primarei, pe ultima sută de metri în procesul de consultări publice a locuitorilor.
Ala Procopciuc spune că va merge împreună cu consilierii din localitate și va discuta în format de grupuri mai restrânse cu oamenii. „Este deja o practică, la Călinești, ca fiecare consilier să fie responsabil de o mahala. Am folosit aceeași practică și cu bugetarea participativă și am observat că oamenii sunt mai dispuși să adreseze întrebările și preocupărilor lor în mahalaua sa”, a explicat primara.
Primara mai spune că în Călinești apa nu este suficientă, în special vara. „Și noi am văzut că soluția noastră este să mergem împreună pentru apă, pentru că în alt fel nu putem rezolva problema asta majoră”, declară primara.
De altfel, cele trei localități din raionul Fălești, împreună cu alte patru localități din raionul Glodeni, au elaborat o notă conceptuală privind extinderea rețelelor de aprovizionare cu apă potabilă existente și în cele șapte localități, pe care au depus-o la Agenția de Dezvoltare Regională Nord. Această inițiativă a trecut deja de prima etapă de selecție. Primara spune că în cazul inițierii procesului de amalgamare voluntară, stimulentele financiare oferite de Guvern le vor permite la prima etapă să achite elaborarea documentației tehnice privind extinderea apeductului, iar la etapa a doua - să achite contribuția la acest proiect.
Autoritățile locale sunt, potrivit primarei, pe ultima sută de metri în procesul de consultări publice a locuitorilor.
Ala Procopciuc spune că va merge împreună cu consilierii din localitate și va discuta în format de grupuri mai restrânse cu oamenii. „Este deja o practică, la Călinești, ca fiecare consilier să fie responsabil de o mahala. Am folosit aceeași practică și cu bugetarea participativă și am observat că oamenii sunt mai dispuși să adreseze întrebările și preocupărilor lor în mahalaua sa”, a explicat primara.
Etapele procesului de amalgamare voluntară
Procesul de amalgamare voluntară începe prin crearea clusterului, care reprezintă localitățile care își exprimă intenția de a demara procedura de amalgamare voluntară.
Apoi apoi se ia decizia de inițiere a procesului. Aceasta se ia de aleșii locali cu votul majorității consilierilor locali aleși, la propunerea primarului, 1/3 din numărul consilierilor locali aleși sau 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în UAT respectivă.
Al treilea pas este elaborarea viziunii noii UAT amalgamate, care include propunerile strategice cu privire la organizarea și funcționarea unității administrativ-teritoriale.
Simultan are loc consultarea comunității locale și luarea deciziilor propriu-zise de amalgamare de către consiliile locale.
Decizia finală privind amalgamarea voluntară a UAT se aprobă cu votul a două treimi din numărul consilierilor locali aleși din fiecare localitate.
Ulterior, are loc avizarea procesului de către Cancelaria de Stat, adoptarea de către Guvern și Parlament a modificărilor la Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, desfășurarea alegerilor și, în final, formarea propriu-zisă a noii unități administrative.
Apoi apoi se ia decizia de inițiere a procesului. Aceasta se ia de aleșii locali cu votul majorității consilierilor locali aleși, la propunerea primarului, 1/3 din numărul consilierilor locali aleși sau 10% din numărul cetățenilor cu drept de vot care domiciliază în UAT respectivă.
Al treilea pas este elaborarea viziunii noii UAT amalgamate, care include propunerile strategice cu privire la organizarea și funcționarea unității administrativ-teritoriale.
Simultan are loc consultarea comunității locale și luarea deciziilor propriu-zise de amalgamare de către consiliile locale.
Decizia finală privind amalgamarea voluntară a UAT se aprobă cu votul a două treimi din numărul consilierilor locali aleși din fiecare localitate.
Ulterior, are loc avizarea procesului de către Cancelaria de Stat, adoptarea de către Guvern și Parlament a modificărilor la Legea privind organizarea administrativ-teritorială a Republicii Moldova, desfășurarea alegerilor și, în final, formarea propriu-zisă a noii unități administrative.
Anenii Noi: „Vrem servicii de calitate
și acces la fondurile de preaderare”
și acces la fondurile de preaderare”
În vara anului 2024 satele Gura Bîcului, Roșcani, Calfa și Telița au luat decizia de inițiere a procesului de amalgamare.
Primarul de Roșcani, Constantin Morari, recunoaște că au fost motivați de inițiativa lansată de autoritățile centrale. „Împreună cu colegii am văzut că nu este vorba de doar o simplă unire a satelor, sau cum a fost cumva în anii 2000, dar anume despre unirea primăriilor, unirea serviciilor publice”, povestește el.
Potrivit lui, primarii de aici se confruntau des cu faptul că nu puteau aplica de sine stătător la proiecte substanțiale de finanțare, din cauza numărului mic locuitori. O eventuală amalgamare le-ar da posibilitate autorităților locale „să fie mai puternice și să fie eligibile pentru fondurile de preaderare pe care toți le așteaptă”.
Primarul de Roșcani, Constantin Morari, recunoaște că au fost motivați de inițiativa lansată de autoritățile centrale. „Împreună cu colegii am văzut că nu este vorba de doar o simplă unire a satelor, sau cum a fost cumva în anii 2000, dar anume despre unirea primăriilor, unirea serviciilor publice”, povestește el.
Potrivit lui, primarii de aici se confruntau des cu faptul că nu puteau aplica de sine stătător la proiecte substanțiale de finanțare, din cauza numărului mic locuitori. O eventuală amalgamare le-ar da posibilitate autorităților locale „să fie mai puternice și să fie eligibile pentru fondurile de preaderare pe care toți le așteaptă”.
Constantin Morari, primarul satului Roșcani
În chestionarele distribuite sătenilor aceștia au semnalat probleme legate de drumuri, trotuare și căi de acces. „Tot aici am descoperit problema legată de transportul inter-rural. Avem mulți agricultori care cultivă legume în zona asta, fiindcă avem o stație de irigare. Și la acest tip de agricultură e nevoie de foarte mulți muncitori zilieri, care cumva trebuie să se deplaseze până la locul lor de muncă”, povestește primarul de Roșcani, Morari.
După consultarea populației, grupul comun de lucru de la cele patru primării, în comun cu partenerii de dezvoltare, au elaborat viziunea privind noua unitate administrativ-teritorială amalgamată. „Acum avem o viziune cum va arăta organigrama primăriei nou-create, dar și cum vor arăta instituțiile publice, cum vor lucra serviciile publice, serviciul de apelor menajere, serviciul apeductului în localitate”, explică Constantin Morari.
Între timp localitatea Gura Bîcului a decis să nu mai participe la proces, dar celelalte trei localități sunt decise să continue cu amalgamarea voluntară.
Acum, după ce a fost elaborată viziunea de dezvoltarea a noii primării, cei trei primari sunt gata să inițieze consultări mai largi cu populația, să iasă în fața acestora, să le explice și să răspundă pe larg la toate întrebările locuitorilor.
Potrivit primarului, unul din instrumentele care vor demonta toate miturile legate de procesul de amalgamare este crearea Centrelor Unificate de Prestări Servicii - CUPS-urilor. „În fiecare localitate vor fi create centre unificate de prestări servicii, fiindcă din discuțiile cu locuitorii, cât și cu consilierii locali, am văzut temerea că vor trebui, în caz de amalgamare, să se deplaseze în localitatea-centru pentru anumite certificate”, explică el.
Totodată, potrivit lui Constantin Morari, crearea CUPS-urilor va permite oamenilor să înțeleagă că ei nu vor trebui să-și schimbe actele de identitate sau documentele pe bunurile imobile. Primarul de Roșcani precizează că instituirea Centrelor o să loc aibă timp apropiat, în luna mai, acum sunt în proces de pregătire a sediilor pentru ele.
„Este important să le răspundem locuitorilor la toate întrebările fiindcă ei au anumite temeri, au anumite mituri pe care le-au auzit, informații care nu sunt corecte legate de acest exercițiu de amalgamare voluntară. Vrem ca oamenii să înțeleagă că scopul nostru este de a ne uni puterile, să spunem așa mai simplu, și nu se schimbă la nimeni tradițiile, hramurile, adresele, bunurile, patrimoniu”, adaugă el.
Va urma decizia consiliilor locale de amalgamare propriu-zisă, care se va lua cu votul a două treimi din membrii acestora. Cât privește localitatea Gura Bâcului, unde procesul a fost stopat, primarul de Roșcani spune că „porțile sunt largi deschise și pentru această localitate”.
Procesul de amalgamare voluntară este unul complex. Experiența de până acum arată că în mai multe cazuri, procesul a fost stopat după ce aleșii locali au întrebat locuitorii despre ce beneficii și riscuri ar putea aceasta. Potrivit unor primari, oamenii s-au opus procesului de amalgamare pentru că țin minte încercările anterioare de reorganizare teritorială, dar și pentru că nu conștientizează pe deplin beneficiile potențiale.
După consultarea populației, grupul comun de lucru de la cele patru primării, în comun cu partenerii de dezvoltare, au elaborat viziunea privind noua unitate administrativ-teritorială amalgamată. „Acum avem o viziune cum va arăta organigrama primăriei nou-create, dar și cum vor arăta instituțiile publice, cum vor lucra serviciile publice, serviciul de apelor menajere, serviciul apeductului în localitate”, explică Constantin Morari.
Între timp localitatea Gura Bîcului a decis să nu mai participe la proces, dar celelalte trei localități sunt decise să continue cu amalgamarea voluntară.
Acum, după ce a fost elaborată viziunea de dezvoltarea a noii primării, cei trei primari sunt gata să inițieze consultări mai largi cu populația, să iasă în fața acestora, să le explice și să răspundă pe larg la toate întrebările locuitorilor.
Potrivit primarului, unul din instrumentele care vor demonta toate miturile legate de procesul de amalgamare este crearea Centrelor Unificate de Prestări Servicii - CUPS-urilor. „În fiecare localitate vor fi create centre unificate de prestări servicii, fiindcă din discuțiile cu locuitorii, cât și cu consilierii locali, am văzut temerea că vor trebui, în caz de amalgamare, să se deplaseze în localitatea-centru pentru anumite certificate”, explică el.
Totodată, potrivit lui Constantin Morari, crearea CUPS-urilor va permite oamenilor să înțeleagă că ei nu vor trebui să-și schimbe actele de identitate sau documentele pe bunurile imobile. Primarul de Roșcani precizează că instituirea Centrelor o să loc aibă timp apropiat, în luna mai, acum sunt în proces de pregătire a sediilor pentru ele.
„Este important să le răspundem locuitorilor la toate întrebările fiindcă ei au anumite temeri, au anumite mituri pe care le-au auzit, informații care nu sunt corecte legate de acest exercițiu de amalgamare voluntară. Vrem ca oamenii să înțeleagă că scopul nostru este de a ne uni puterile, să spunem așa mai simplu, și nu se schimbă la nimeni tradițiile, hramurile, adresele, bunurile, patrimoniu”, adaugă el.
Va urma decizia consiliilor locale de amalgamare propriu-zisă, care se va lua cu votul a două treimi din membrii acestora. Cât privește localitatea Gura Bâcului, unde procesul a fost stopat, primarul de Roșcani spune că „porțile sunt largi deschise și pentru această localitate”.
Procesul de amalgamare voluntară este unul complex. Experiența de până acum arată că în mai multe cazuri, procesul a fost stopat după ce aleșii locali au întrebat locuitorii despre ce beneficii și riscuri ar putea aceasta. Potrivit unor primari, oamenii s-au opus procesului de amalgamare pentru că țin minte încercările anterioare de reorganizare teritorială, dar și pentru că nu conștientizează pe deplin beneficiile potențiale.
Căușeni:„Dacă se începea reparația drumului,
lumea avea să fie pentru”
lumea avea să fie pentru”
În vara anului trecut locuitorii din orașul Căinari (2.630 de locuitori) și satul Ciuflești (719 de locuitori) din raionul Căușeni au fost întrebați, prin intermediul unor chestionare, ce cred despre inițierea unui proces de amalgamare.
Primarul Sergiu Pîrlog spune că majoritatea locuitorilor din Ciuflești s-au pronunțat împotrivă, fiind doar vreo „două-trei persoane care au fost de acord.”
Pîrlog are și o explicație: deși o parte din localnici spun că nu vor amalgamarea pentru că „vor să fie primăria pe loc și să aibă propriul primar pe care l-au ales”, mai mulți s-au pronunțat împotrivă din cauza drumului stricat ce leagă localitatea Ciuflești de orașul Căinari. Edilul spune distanța dintre cele două este de circa 11 kilometri iar starea acestuia este foarte proastă.
Primarul Sergiu Pîrlog spune că majoritatea locuitorilor din Ciuflești s-au pronunțat împotrivă, fiind doar vreo „două-trei persoane care au fost de acord.”
Pîrlog are și o explicație: deși o parte din localnici spun că nu vor amalgamarea pentru că „vor să fie primăria pe loc și să aibă propriul primar pe care l-au ales”, mai mulți s-au pronunțat împotrivă din cauza drumului stricat ce leagă localitatea Ciuflești de orașul Căinari. Edilul spune distanța dintre cele două este de circa 11 kilometri iar starea acestuia este foarte proastă.
Sergiu Pîrlog, primarul satului Ciuflești
Sergiu Pîrlog a precizat că a încercat, împreună cu consilierii, să vorbească cu lumea, dar de fiecare dată se invoca starea proastă a acestui drum. „Mulți spun că «da, noi suntem de acord să ne unim, dar până ajungem la Căinari ne cad dinții»”, spune ironic primarul.
„Dacă se începea reparația drumului de la Ciuflești și eu ieșeam în fața oamenilor și spuneam că drumul acesta se face cu condiția ca noi să mergem spre amalgamare către centrul administrativ Căinari, vă spun 100% că lumea avea să fie pentru. Pentru că lumea vrea să vadă, să pipăie ceva real”, zice el.
Sergiu Pîrlog adaugă tranșant că susține procesul de amalgamare. „Sunt 100% convins că trebuie o amalgamare. Eu sunt pentru 190 primării pe țară.” Totodată, potrivit lui, aceasta urma să înceapă încă înainte de alegerile din 2023 pentru ca timp de patru ani, până la următoarele alegeri, să dea roade palpabile și oamenii să se convingă că are efecte pozitive.
„Dacă se începea reparația drumului de la Ciuflești și eu ieșeam în fața oamenilor și spuneam că drumul acesta se face cu condiția ca noi să mergem spre amalgamare către centrul administrativ Căinari, vă spun 100% că lumea avea să fie pentru. Pentru că lumea vrea să vadă, să pipăie ceva real”, zice el.
Sergiu Pîrlog adaugă tranșant că susține procesul de amalgamare. „Sunt 100% convins că trebuie o amalgamare. Eu sunt pentru 190 primării pe țară.” Totodată, potrivit lui, aceasta urma să înceapă încă înainte de alegerile din 2023 pentru ca timp de patru ani, până la următoarele alegeri, să dea roade palpabile și oamenii să se convingă că are efecte pozitive.
Taraclia - Baimaclia: „Noi am luat-o prea repede”
O altă tentativă de inițiere a unirii localităților a avut loc anul trecut în raionul Căușeni, unde s-a încercat amalgamarea satelor Taraclia (2834 locuitori) și Baimaclia (1731 locuitori).
Primarul de Baimaclia, Adrian Cojocaru, povestește că locuitorilor de aici le-au fost distribuite chestionare la subiect. Sondajul a constatat că oamenii nu sunt de acord cu această inițiativă. „Oamenii au dat niște răspunsuri vagi, că «nu» și gata, fără a argumenta”, explică primarul. Drept urmare, procesul a fost stopat.
Adrian Cojocaru crede că în cazul celor două localități întregul proces a pornit greșit, întrucât chestionarea populației trebuia precedată de o campanie de informare despre tot ce înseamnă amalgamarea. „Noi a trebuit să discutăm în grupuri mai restrânse cu oamenii, să-i vedem, să îi luăm cu binișorul, să le vedem și temerea, de ce nu vor, ce proiecte au dorit să se dezvolte în locul acesta”, explică el.
Primarul de Baimaclia, Adrian Cojocaru, povestește că locuitorilor de aici le-au fost distribuite chestionare la subiect. Sondajul a constatat că oamenii nu sunt de acord cu această inițiativă. „Oamenii au dat niște răspunsuri vagi, că «nu» și gata, fără a argumenta”, explică primarul. Drept urmare, procesul a fost stopat.
Adrian Cojocaru crede că în cazul celor două localități întregul proces a pornit greșit, întrucât chestionarea populației trebuia precedată de o campanie de informare despre tot ce înseamnă amalgamarea. „Noi a trebuit să discutăm în grupuri mai restrânse cu oamenii, să-i vedem, să îi luăm cu binișorul, să le vedem și temerea, de ce nu vor, ce proiecte au dorit să se dezvolte în locul acesta”, explică el.
Adrian Cojocaru, primarul satului Baimaclia
Primarul spune că o problemă comună pentru cele două localități este alimentarea cu apă potabilă și de canalizare. „Asta ne-a unit. Împrejurul acestei ne-am unit și noi. Și lumea a spus, «nu ne trebuie nici amalgamare, nici canalizare. Noi avem haznale (n.red.: veceuri) în ogrăzi și cum am făcut haznaua în ogradă, asta o să facem mai departe», mai zice el. „Dacă lumea nu-i de acord, eu nu pot să merg împotriva voinței populației”, adaugă.
Primarul are și o explicație: oamenii acceptă schimbările mai greu. „Eu le-am spus reprezentanților de la Cancelaria de Stat și partenerilor de dezvoltare că subiectul acesta se poate de reluat, dar vă spun că trebuie de lucrat cu lumea, de informat care sunt perspectivele, nu de luat repede. Noi am luat-o prea repede”, a adăugat el.
Adrian Cojocaru spune că a fost anul trecut într-o vizită de documentare în Estonia, care de asemenea a trecut prin procesul de amalgamare a primăriilor și a văzut „sate rupte din poveste.” Totuși, potrivit lui, Estonia a obținut rezultate frumoase în urma celor două etape de amalgamare, din 2007 și 2017.
Primarul are și o explicație: oamenii acceptă schimbările mai greu. „Eu le-am spus reprezentanților de la Cancelaria de Stat și partenerilor de dezvoltare că subiectul acesta se poate de reluat, dar vă spun că trebuie de lucrat cu lumea, de informat care sunt perspectivele, nu de luat repede. Noi am luat-o prea repede”, a adăugat el.
Adrian Cojocaru spune că a fost anul trecut într-o vizită de documentare în Estonia, care de asemenea a trecut prin procesul de amalgamare a primăriilor și a văzut „sate rupte din poveste.” Totuși, potrivit lui, Estonia a obținut rezultate frumoase în urma celor două etape de amalgamare, din 2007 și 2017.
Copceac - Volintiri: „Poate nu s-a vorbit intens cu cetățenii”
În vara anului 2024 satele Copceac și Volintiri din raionul Ștefan Vodă și-au anunțat intenția de a iniția procesul de se amalgamare. Erau printre primele localități de la noi care s-au arătat deschise acestui proces. Atunci primarii Igor Hîncu din Volintiri și Vasile Țînțari din Copceac spuneau că sunt pe ultima sută de metri în ceea ce privește luarea unei decizii de inițiere a amalgamării voluntare.
Totuși consilierii din Volintiri au votat contra, iar cei din Copceac nici nu discutat inițiativa, după ce localnicii s-au pronunțat împotriva „unirii” celor două sate.
La o distanță de circa jumătate de an, primarul Vasile Țînțari spune cu regret în voce că poate „o bucățică de greșeală” a fost atunci că nu s-a vorbit intens cu cetățenii despre avantajele amalgamării.
Totuși consilierii din Volintiri au votat contra, iar cei din Copceac nici nu discutat inițiativa, după ce localnicii s-au pronunțat împotriva „unirii” celor două sate.
La o distanță de circa jumătate de an, primarul Vasile Țînțari spune cu regret în voce că poate „o bucățică de greșeală” a fost atunci că nu s-a vorbit intens cu cetățenii despre avantajele amalgamării.
Vasile Țînțari, primarul satului Copceac
Totodată, primarul anunță că localitatea Copceac împreună cu alte cinci localități - Volintiri, Alava, Semionovca, Brezoaia și Marianca de Jos, care au fost au fost selectate pentru finanțare în cadrul Proiectului Mă Implic, vor iniția un proiect de crearea a unui serviciu intercomunitar de gestionare a deșeurilor solide.
Astfel, comunitățile și-au propus să creeze împreună un serviciu comunal sustenabil. „Populația a fost chestionată despre oportunitatea acestui serviciu. Proiectul este derulat în proporție de circa 80%. În timpul apropiat, vrem să trecem la procurarea tehnicii. În plus, în satul Copceac vor fi construite 10 platforme pentru colectarea selectivă a sticlei și plasticului”, povestește el. Vasile Țînțari precizează că a avut discuții cu oamenii din localitate, care au recepționat bine această inițiativă și se așteaptă la rezultate bune.
Primarul mai adaugă că își propune ca timp de jumătate de an să aibă discuții cu primarii celorlalte localități pentru a le vorbi și a-i convinge despre avantajele amalgamării voluntare.
Astfel, comunitățile și-au propus să creeze împreună un serviciu comunal sustenabil. „Populația a fost chestionată despre oportunitatea acestui serviciu. Proiectul este derulat în proporție de circa 80%. În timpul apropiat, vrem să trecem la procurarea tehnicii. În plus, în satul Copceac vor fi construite 10 platforme pentru colectarea selectivă a sticlei și plasticului”, povestește el. Vasile Țînțari precizează că a avut discuții cu oamenii din localitate, care au recepționat bine această inițiativă și se așteaptă la rezultate bune.
Primarul mai adaugă că își propune ca timp de jumătate de an să aibă discuții cu primarii celorlalte localități pentru a le vorbi și a-i convinge despre avantajele amalgamării voluntare.
Ce finanțare vor primi primăriile amalgamate?
Secretarul general adjunct al Guvernului, Andrei Strah, spune că inițierea acestui proces este o prerogativă exclusivă a administrației publice locale, iar Guvernul poate să ajute unitățile administrativ-teritoriale să presteze servicii cât mai calitative pentru populație.
Potrivit legislației în vigoare, există trei tipuri de stimulente financiare care vin în contextul concret al procesului de amalgamare voluntară:
Potrivit legislației în vigoare, există trei tipuri de stimulente financiare care vin în contextul concret al procesului de amalgamare voluntară:
- primul stimulent este destinat pentru pregătirea procesului de amalgamare voluntară. Valoarea lui maximă este 100.000 lei dacă populația este de până la 2999 locuitori și până la un milion de lei dacă populația totală este de 50.000 și mai mult.
- al doilea stimulent este o plată unică, care vine pe contul primăriei nou creat, pentru dezvoltarea infrastructurii”, explică Andrei Strah. Această sumă se calculează după o formulă specială, unde se ia în considerare numărul de locuitori ai UAT amalgamate, dar și numărul localităților.
Guvernul a lansat și un instrument care ar putea ajuta localitățile să vadă mai bine cum ar putea arăta procesul de amalgamare. Pentru a vedea cum ar putea arăta amalgamarea pentru o localitate anumită, poate fi folosit acest instrument - simulator.gov.md. Aici pot fi obținute cifrele estimative pentru fiecare cluster.
- al treilea transfer este cu destinație generală. „Deci, acesta poate fi utilizat de către noua primărie oricum dorește. Și acest transfer are un plafon de 2 milioane de lei, el se calculează și în funcție de populație și câte UAT-uri se amalgamează și este transferat pe contul primăriei nou create, după alegerile locale noi, în fiecare an începând cu anul amalgamării până în anul 2030”, a mai spus Strah.
Andrei Strah mai spune că în finalului acestui proces de unire a primăriilor, primăria nou creată va fi o primărie mai puternică, cu o rețetă de dezvoltare, cu mai mulți locuitori, cu un potențial mai bun de a presta servicii de calitate pentru toți locuitorii.
Experiența statelor europene, cum ar fi Danemarca, Grecia sau Spania, arată că reforma administrației publice locale este un fenomen răspândit și necesar. Modalitățile și termenele în care acestea au avut loc diferă de la țară la țară, însă scopul a fost același -sporirea competitivității și eficienței economice a autorităților locale, dar și îmbunătățirea calității serviciilor pentru cetățeni.
Interesul pentru amalgamare este stimulat și de proiectele europene, care ar permite dezvoltarea economică a localităților. În Moldova, mai mulți reprezentanți ai primăriilor au conștientizat că această reformă le va permite să soluționeze probleme acute - de la aprovizionarea cu apă, iluminare stradală, transport - până la lipsa specialiștilor calificați.
Acest articol a fost realizat cu sprijinul Proiectului de Implicare Civică în Gurvernarea Locală „Mă Implic”, implementat de SKAT Consulting din fondurile Agenției Elvețiene pentru Dezvoltare și Cooperare.
