Autor: Igor Botan, ADEPT
In perioada 13–14 noiembrie 2008 la Chisinau si-a desfasurat lucrarile Summit-ul sefilor de guverne din tarile CSI. Despre aceasta organizatie regionala s-a scris mult, desi nu merita decit sa se faca anumite constatari. Vorba e ca CSI poate pretinde la titlul de cea mai secreta organizatie internationala regionala. Este aproape imposibil sa gasesti textele majoritatii covirsitoare a documentelor adoptate in cadrul CSI. Nici nu poate fi vorba sa poti gasi proiectele documentelor ce urmeaza a fi discutate la summit-uri. In acest sens, intrunirea de la Chisinau nu s-a deosebit prin nimic de alte intruniri anterioare. Discutiile despre adoptarea unor strategii si documente epocale, evident intru binele cetatenilor, despre bugetul CSI, etc., fara ca textele proiectelor acestora sa fie publicate, vorbeste de la sine despre aceasta organizatie. In plus, contextul in care s-a desfasurat Summit-ul de la Chisinau adauga trasaturi definitorii noi pentru imaginea CSI: parasirea organizatiei de catre Georgia ca urmare a razboiului ruso-georgian; desfasurarea in ultimii ani a unui razboi informational de catre Rusia impotriva Ucrainei si amenintarile permanente din partea unor oficiali rusi la adresa integritatii teritoriale a acesteia; parasirea de catre Uzbekistan a Comunitatii Economice Euro-Asiatice, in care Republica Moldova are statut de observator, organizatie cu un pretins grad de cooperare economica, tarifara si vamala mai avansat a unor state CSI etc.
In astfel de conditii, despre adevaratul rol si necesitatea existentei CSI se poate judeca daca se iau drept puncte de pornire declaratiile anterioare ale premierului rus Vladimir Putin, din perioada cind inca detinea functia de Presedinte al Rusiei. Astfel, ex-Presedintelui Vladimir Putin ii apartine afirmatia ca "CSI a fost instituita pentru divortul civilizat al fostelor republici sovietice". Acelasi Vladimir Putin afirma in 2005 ca "destramarea URSS a fost cea mai mare catastrofa geopolitica a secolului XX". Declaratii respective explica esenta lucrurilor din CSI. Nu poate o organizatie internationala sa fie consolidata daca punctul de pornire in constituirea acesteia este apreciat de o maniera antagonista de catre subiectii ei. Astfel, pentru toti membrii CSI destramarea URSS echivaleaza cu obtinerea libertatii, iar pentru Rusia – cu o catastrofa. Jocurile cu suma zero sint periculoase. Pentru a nu se simti dezolata, Rusiei i se aminteste ca procesul de dezintegrare a URSS a fost initiat anume de Rusia, care a fost prima republica sovietica ce si-a declarat suveranitatea, dind startul "paradei suveranitatilor". Numai ca asta nu ajuta, "divortul civilizat" este "inghetat" impreuna cu conflictele separatiste, sustinute de Rusia pe teritoriile unor state din CSI, in timp ce pe propriul teritoriu, Rusia le-a stripit in cel mai hotarit mod? Cel putin, se pare ca regimurile separatiste si bazele militare ruse pe teritoriile partenerilor au devenit "ancorele" care au menirea sa le lege tarmurile CSI. S-ar putea ca tarile CSI, aflate in indelungatul "proces de divort", sa se fi hotart demult sa se desprinda de aceasta structura semi-secreta, in favoarea stabilirii unor relatii bilaterale reciproc avantajoase, daca nu s-ar teme sa fie pedepsite pentru subminarea iluziei ca Rusia ar mai putea repara, macar partial, consecintele "celei mari catastrofe geopolitice a secolului XX".
In pofida desfasurarii a zeci si zeci de summit-uri CSI, fie la nivel de sefi de state sau de guverne, probleme care cu adevarat otravesc bunele relatii, adica cele legate de "conflictele inghetate", pe care "Rusia le-a inghetat dupa propriile scheme si nu va permite nimanui sa le dezghete dupa alte scheme"[1], nu se discuta. Nu se discuta nici problema CSI-2, formata din regimurile separatiste, sustinute si in eforturile lor colective de catre Rusia. In schimb, se discuta ani de-a rindul, practic, aceleasi probleme, care nu mai apuca sa aiba vreun efect benefic asupra tarilor membre. Dimpotriva, acestea sint pedepsite daca incerca sa-si articuleze propriile interese. Se pare ca nici o tara din CSI nu poate avea interese proprii, necoordonate cu Rusia. Astfel, daca vreo tara sau grup de tari isi anunta propriile interese, atunci ele sind declarate anti-rusesti.
De fapt, cu exceptia summit-urilor CSI din 2004, cind a fost intreprinsa o actiune impotriva OSCE, si a summit-ului din 2005 de la Kazani, cind Rusia a anuntat monetizarea relatiilor cu partenerii din CSI, toate celelalte summit-uri par trase la indigo. Aceleasi discutii despre spatiul informational comun, asigurat prin intermediul telecompaniei "MIR", despre zona de comert liber, despre probleme umanitare etc., migreaza de pe o agenda pe alta. Numai ca de la o reuniune la alta lucrurile se complica. Spre exemplu, spatiul informational comun din CSI isi pierde in mare masura sensul dupa ce Georgia, care a avut o contributie deosebita la trezoreria culturala comuna a fostele republici sovietice, a parasit CSI. Astfel, daca din pretinsul spatiu comun sint eliminati purtatorii celor mai valoroase contributii culturale, atunci ce va ramine in el? Probabil, propaganda si declaratiile despre bunele intentii.
Daca e sa luam problemele umanitare, discutate atit de frecvent in cadrul CSI, atunci o dimensiune de importanta majora ar fi cea legata de problema gastarbaiterilor, milioanelor de cetateni ai statelor CSI, care lucreaza ilegal in Rusia. Se stie ca statutul acestora ii impunge pe multi la comiterea crimelor, inclusiv a unora foarte grave si ca impotriva lor, de asemenea, se comit crime la fel de grave. Insa studiile pe acest subiect, daca ele exista, statisticile si continutul discutiilor la nivel oficial, nu sint accesibile. Cum pot, in astfel de conditii, statele CSI sa-si apere cetatenii si sa elimine conditiile care le genereaza probleme?
Recentul summit de la Chisinau a atins o noua dimensiune a problemei umanitare – pe cea de tineret, care sa fie dezvoltata pe viitor. Cita credibilitate poate avea aceasta initiativa daca, de exemplu, doua state CSI – Rusia si Republica Moldova, ignora cazuri de rezonanta legate de drepturile cetatenesti si in special ale tinerilor? Spre exemplu, cazul unei familii tinere va ajunge, probabil, la CEDO, fiindca nu se poate reuni din motive care macar nici nu sint explicate. Este vorba despre cazul jurnalistei Natalia Morari, cetateana a Republicii Moldova, casatorita de curind cu un cetatean al Federatiei Ruse. Situatia in care a nimerit tinara familie nu poate fi calificat altfel decit o razbunare la nivel statal. Ce pericol poate reprezenta pentru securitatea unei supraputeri regionale o jurnalista, despre activitatea presupus subversiva a careia nu exista vreo hotarire judecatoreasca, care sa califice eventualul prejudiciu adus securitatii Rusiei? Optimistii mai pot spera ca la anul viitor, in cadrul initiativei de a-l declara – "An al tineretului din CSI", problema va fi solutionata, insa cazul Nataliei Morari este mai grav, fiindca demonstreaza ca tara pivot a CSI – Rusia, practica pedepsele arbitrare nu doar la nivele de relatii interstatale, cum a fost in cazul embargourilor comerciale impotriva Republicii Moldova, ci si la nivel de persoane fizice. In cazul embargourilor impotriva Republicii Moldova, cel putin, s-a stiut la ce ne putem astepta dupa ce in februarie 2005 Duma de Stat a Federatiei Ruse adoptase tocmai trei rezolutii de amenintare, dar in cazul unor persoane fizice – nu mai putem prognoza practic nimic. Aceasta se numeste solutionarea problemelor umanitare in CSI.
In pofida celor expuse mai sus, putem constata, totusi, ca Summit-ul CSI de la Chisinau a fost unul util. El a oferit un pretext pentru lansarea unui nou val propagandistic. Pe fundalul lui, in timpul prezentei lui Vladimir Putin la Chisinau, o parte a mass-media moldovenesti a preluat si vehiculat lozinca despre "integrarea europeana pro-ruseasca a Republicii Moldova". Aceasta gaselnita conteaza mult in situatia in care unii cetateni se caznesc sa inregistreze la Ministerul Justitiei organizatia "Prietenii Rusiei in Moldova". La ce mai e nevoie de "Prietenii Rusiei in Moldova", daca scopul strategic al autoritatilor – integrarea europeana, este un proces pro-rusesc? Daca ne amintim ca din punct de vedere geografic Rusia si Belarus fac parte din Europa, atunci in general nimeni nu poate contesta ca integrarea europeana si integrarea in Uniunea Rusia-Belarus nu coincid.
De fapt, actiunile propagandistice, intreprinse cu ocazia Summit-ului CSI, doar demonstreaza ca lupta pentru simpatiile electoratul rusolingv din Republica Moldova e apriga, intrucit acest segment are o pondere semnificativa de aproximativ 25–30%, putind fi si mai mare in dependenta de rata de participare la alegeri. In rest, despre bilantul summit-ului se poate spune in citeva rinduri: "printre cele 34 de documentele aprobate sint: "Strategia de dezvoltare economica a Comunitatii pina in anul 2020, directiile de cooperare prioritare pentru dezvoltarea transporturilor, asigurarea securitatii alimentare, coordonarea politicilor migrationale, de reglementare valutara, in domeniul agricol, probleme umanitare, in special de tineret etc.". Este adevarat ca s-au mai discutat citeva probleme delicate, despre care nu exista informatii.
1 Глеб Павловский, "Судороги рождения нации", in Русский журнал, 04.09.2004.
