Au scandat „Unire” şi „Jos hotarul de la Prut” şi au reconstituit renumitele ,,Poduri de Flori” de la Prut

Câteva mii de români de pe ambele maluri ale Prutului au refăcut sâmbătă, 11 iulie, renumitele ,,Poduri de Flori” de la Prut, organizate la începutul anilor 90, unde s-a militat pentru Unirea cu România.

Astfel, oamenii s-au adunat la hotarul dintre România și Republica Moldova, scandând „Basarabia pământ românesc!”, „Unire!”, „Jos hotarul de la Prut!”, „România mare, vechile hotare!”.

poddeflori

Deţinătorii de pașapoarte biometrice au trecut, pe jos, frontiera dintre cele două state, unde erau întâmpinați de grupuri îmbrăcate în costume naționale, care scandau „Bine aţi venit acasă, fraţilor!”.

Atmosfera a fost întreținută de artiști din Republica Moldova și România care au cântat melodii patriotice.

Astfel, unioniştii au trecut podul feroviar de la Ungheni, spre România, unde împreună cu manifestanții de pe malul drept al Prutului au mers pe jos până la Iași.

Acolo a fost încinsă o horă în Piața Unirii, în jurul monumentului domnitorului Alexandru Ioan Cuza.

poddeflori

De la Iaşi, participanții la Podul de Flori urmează să ajungă la București, unde vor participa la un marș pentru unire, în Piața Universității.

Reamintim că acţiunea a început duminica trecută, 5 iulie, când la Chişinău a fost organizat un miting unionist numit Marea Adunare Naţională. De la miting, sute de persoane au pornit în Marşul lui Ștefan cel Marea spre hotar cu România ca să ceară unirea.

Primul Pod de Flori a fost organizat în 1990. Atunci locuitorilor din România şi celor din RSSM li s-au permis să treacă Prutul fără viză. Au fost create mai multe puncte de trecere la Sculeni, Ungheni, Leușeni, Pererâta, Costești, Țiganca, Cahul, Giurgiulești, la eveniment participând peste un milion de persoane.

Al doilea Pod de Flori a avut loc în 1991, când locuitorii din Republica Moldova au putut trece Prutul în România.

Am absolvit facultatea de litere, dar lucrez în jurnalism din '98. O perioadă îndelungată am fost știristă profilată pe teme economice și sociale. Din 2014 lucrez la Moldova.org, unde am descoperit toată paleta de culori ale presei online. Îmi place să scriu materiale explicative și analitice. Politica editorială a redacției mi-a permis să-mi lărgesc viziunile asupra mai multor aspecte ale vieții.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.