[Bucuria de a te spăla cu apă caldă]
Casele din Tudora care găzduiesc refugiați au fost echipate cu băi și veceuri
Satul Tudora din raionul Ștefan Vodă este una din localitățile care mai găzduiesc un număr mare de refugiați - aproape 100 de familii în comunitate.

Locuind la doar 8 km de la trecerea de frontieră spre Ucraina, acum un an, sătenii erau mai conectați la Odesa decât la Chișinău. Acolo își făceau cumpărăturile, unii mergeau la muncă sau în vizită la rude, prieteni.

După invazia rusă de pe 24 februarie 2022, lucrurile s-au schimbat. Tudora a devenit casă pentru mulți odesiți, dar și alți cetățeni ucraineni care au fugit din calea războiului, iar localnicii i-au primit în casele lor, le-au dat o felie de pâine și i-au ținut la cald.
„Ce eram să zic: fata mea,
nu te primesc?!”
Liuba Vrabie are 67 de ani și o familie mare. Pe 3 martie 2022, casa i-a devenit neîncăpătoare. Fiica ei cea mai mare, Vica, a revenit în Tudora, după 10 ani de trai în orășelul Kotovsk din Ucraina, cunoscut în română și ca Bârzula. Au fugit din calea războiului împreună cu fiul mai mic Dominic. Acasă a rămas soțul ei. „Nu au bombardat nimic acolo, dar dacă se întâmplă ceva, sunt aproape 300 km ca să ajung până la mama și poți să nu găsești niciun transport”, spune Vica.
În casa Liubăi, se încălzesc doar două încăperi - bucătăria și o cameră, fiind despărțită în două de o sobă. Acolo deja se înghesuiau patru persoane – Liuba, fiica mai mică și doi copii. Chiar și așa, au făcut loc pentru Vica și Dominic. Au găsit saltele, au mai improvizat niște paturi.

„Iaca cineva doarme jos. Cineva crede că trăiesc în roskoș, nu (din rusă: lux). Dar de nevoie am primit-o. Ce eram să zic: fata mea, nu te primesc?!”, povestește Liuba.
“
523 refugiați din Ucraina au trăit cel puțin o lună în Tudora
și s-au înregistrat în sat
Baia de vară în care se depozitează râpca și toaleta
Și dormitor, și loc de joacă, și baie
Bucătăria, de unde se face focul în sobă, este și spațiu de joacă, și zonă de odihnă, dar și locul unde locatarii se spală.
Vara le-a fost mai ușor. I-a salvat dușul cu apă încălzită la soare. Această opțiune nu era valabilă în sezonul rece. Dar lucrurile s-au schimbat la începutul toamnei trecute, când proiectul ASIST a construit de la zero o baie cu condiții pentru familia numeroasă.
Proiectul Asistență în implementarea soluțiilor de sanitație ASIST și-a propus să asigure familiile care găzduiesc refugiați cu o unitate sanitară internă, care să îndeplinească criteriile minime de igienă, de demnitate, intimitate, accesibilitate și confort. Foarte important este și partea de protecția mediului prin gestionarea apelor uzate și a nămolului cu ajutorul fosei septice.
După o evaluare a spațiului disponibil, proiectanții au recomandat micșorarea verandei și construcția, în loc, a unei băi confortabile. „Îs mănțănită, cum s-ar spune. Cu starea sănătății mele, noaptea ieșeam de câteva ori afară. Îmi este comod că mă duc aici, chiar de plouă, ninge sau de bate vântul”, spune Liuba. Adaugă numaidecât că toată lumea din casă este mulțumită de baie. „La început, în fiecare zi se scăldau”, spune fiica Vica, chicotind. Din cauza prețului ridicat la energia electrică, au fost nevoiți să utilizeze mai rațional apa caldă în baie. „Două luni am plătit câte vreo 800 și ceva de lei și ne-a bătut la buzunare oleacă”, spune Liuba. Dacă mai porneau și suflantul de aer cald, contorul de la energia electrică rotea cifrele mai rapid.
Liuba primește o pensie de două mii de lei. Recent, Vica a lăsat locul de muncă la fabrica de jucării dintr-o localitate alăturată din raionul Ștefan Vodă. Salariul pe care-l primea era prea mic. Planifică vara să meargă la muncă cu ziua în agricultură. „Primești 300-400 lei pe zi, nu 130”, povestește femeia de 44 de ani. „Familia e mare, că nu o să cumperi numai o pâine. Noi mâncăm mai mult de o pâine la mâncare, dacă mâncăm toți. Dar la pâine mai vrei ceva...”, adaugă Liuba
Bucuria de a se spăla sub șuvoiul de apă caldă este incomparabilă pentru copii. „Mai ales pentru cei mai mari, că pot sta în picioare”, explică femeia. Nici pe Dominic, nepotul cel mai mic, nu-l interesează când se bălăcește. „Punem un lighean în duș pentru băiat ca să nu se lușuie”, râde Liuba, încurajându-l pe băiețel să iasă de după sobă. Femeia planifică să cumpere un covoraș de cauciuc pe care să-l pună exact sub duș, pentru că i s-a întâmplat să îi alunece piciorul. Pentru baie au mai cumpărat două „țolișoare”, coș pentru gunoi, coș pentru rufe și alte elemente necesare unei băi.
„Aici spală capul”, spune Dominic de patru ani și jumătate. Arată cu degetul spre perdeaua albastră din duș
Canalizare cu anvelope uzate
Pe 24 februarie, odată cu primele bombardamente, Serghei, de 46 de ani, s-a întors de „acasă din Odesa”. Locuia în Ucraina alături de soție de mai mult de 25 de ani. Copiii lor au crescut acolo. Totuși, războiul i-a determinat pe toți să treacă Nistrul pentru o perioadă nedeterminată.

Chiar dacă veneau des în Tudora, mutarea i-a scos puțin din zona de confort. Valentina și Victor, părinții lui Serghei, au fost bucuroși să-și aibă nepoții alături, în siguranță. „Noi, fiind aici, ne ieșeam din minți. Arătau (la televizor, n.red.) cum fărâmă acolo și zic cum o să vină aici...”, spune bunica Valentina de 68 de ani.
„Pentru bătrâni e foarte bine”
La fel ca în cazul Liubăi, casa bătrânească nu avea baie și toaletă. Iar cum s-a îmbunătățit vremea, Serghei a luat hârlețul în mână și, împreună cu Dima, fiul de 25 de ani, au improvizat o canalizare. Au săpat o groapă, apoi au aranjat pe marginea ei mai multe anvelope uzate ca să întărească pereții. Au conectat robinetul din bucătăria de vară, ca să se verse în noua „canalizare”. Planificau să construiască și o baie, dar și-au epuizat resursele pe alte necesități urgente cauzate de război.
Specialiștii din cadrul proiectului ASIST au construit de la zero baia cu toate condițiile necesare pentru toți cei șase membri ai familiei. Așa că în martie 2023, bucătăria de vară a fost transformată. În locul cuptorului a fost construită o baie cu duș, cu toaletă, cu lavoar și apă fierbinte.
Proiectul Asistență în implementarea soluțiilor de sanitație ASIST are ca scop să atingă numărul de 360 de gospodării cu unități sanitare interne funcționale. „Nivelul de igienă crește, de intimitate se bucură atât persoanele care locuiesc acolo, cât și refugiații", spune Gheorghe Țîcu, managerul proiectului.

Până la instalarea băilor, stăpânii caselor monitorizau cu strictețe cantitatea apei uzate care ajungea în canalizarea improvizată. „Că dacă folosesc intens baia, vara și iarna, se umple groapa și se revarsă." Cei de la ASIST erau conștienți de condițiile în care locuiesc oamenii în zonele rurale și că, odată cu numărul mare de refugiați, criza se va adânci. „Oamenii primeau câte cinci-șase refugiați și băile, veceurile lor improvizate nu rezistau. Sau iarna aveau toaletele în curte. Cei care locuiesc acolo, sunt obișnuiți, dar când vin încă zece oameni, se simte...", explică Țîcu despre necesitatea proiectului.


Coordonatorul si technicieni proiectului ASIST au avut grijă să ia în calcul necesitățile fiecărei gospodării. Dacă unii au avut nevoie de o baie construită de la zero, ca anexă la casă, alții au avut nevoie doar de o fosă septică. Altă familie a primit un boiler pentru încălzirea apei.

Proiectul ASIST este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare SDC.
Cea mai bucuroasă de schimbare a fost nepoțica Valentinei. „Are părul foarte lung. Și până acum o ajutam să și-l spele în lighenaș. Vărsam apă pe jos... Mă rog, așa erau timpurile noastre...”, își amintește Valentina. „E greu părul. Se ducea la un cuscru la baie. Dar ea dimineața se scoală și gata, ciupcicul și-l spală. Și eu îi zic: «fa, te duci în toată ziua udă». «Lasă bunica că eu repede usuc»”, povestește Valentina despre nepoata care-și spală în fiecare zi bretonul.

„Mânțănim. Să le dea sănătate la oamenii care au organizat”, spune Valentina. În prima seară, toți membrii familiei au făcut baie, în afară de bunicul Victor. „Nu a vrut”, spune Valentina, uitându-se cu coada ochiului la soțul ei. „Pentru bătrâni e foarte bine. Când eram noi mai tineri, trăiam de la salariu la salariu, ne îndatoram, că nu ne ajungeau bani”, explică Valentina mulțumită de acest ajutor.
Boilerul încălzește și apa de la robinetul din bucătărie. „Noi cu bunelul suntem învățați să spălăm vasele într-o crăticioară cu oleacă de apă”, spune Valentina. „Dar fetei nu-i place să spele cu apă rece și spală vasele doar cu apă caldă”, intervine rapid fiul Valentinei, Serghei
Fosa septică, o soluție pentru sate
Cum se va încălzi afară, Serghei planifică să facă o ușă care să ducă direct în casă din bucătăria de vară, ca nimeni să nu mai fie nevoit să treacă pe afară după ce a făcut o baie fierbinte. „Acum e în plan să facem încălzirea pe dinăuntru, să facem reparație. Că numaidecât aici trebuie să fie cald, să nu înghețe la iarnă”, explică Serghei, care, chiar dacă este inginer-programator, e priceput și la lucru în construcție. Odată ce a venit în Republica Moldova, și-a ajutat vecinii din Odesa să se refugieze în satul lui natal, Tudora. „Aproape 80% din refugiații din Tudora sunt din Odesa”, spune bărbatul.

Canalizarea improvizată de anul trecut a fost reconstruită și înlocuită cu o fosă septică, soluția de sanitație care evită poluarea solului și a apelor subterane.
Cum funcționează o fosă septică
Fosa septică este o construcție etanșă subterană formată din două compartimente. Odată ce apa menajeră ajunge în primul compartiment, deșeurile solide și alte particule grele se așază pe fundul rezervorului, iar uleiurile și grăsimile rămân la suprafață. După ce apa se curăță, ea ajunge în al doilea compartiment unde are loc același proces. În fosele septice are loc decantarea materiilor solide din apele uzate.

În rezultat, se elimină toate materiile solide și se reduce considerabil încărcătura organică și bacteriile. Apoi, apele epurate se infiltrează în sol printr-un sistem de drenaj sau o groapă de infiltrare. După o anumită perioadă, fosa septică trebuie golită de nămol cu ajutorul unei mașini de vidanjare.

Totuși, acest sistem de canalizare trebuie folosit cu grijă. Specialiștii spun că hârtia sau produsele igienice, resturile alimentare sau alte deșeuri în toaletă vor afecta sistemul de canalizare. Nu se varsă nici uleiurile vegetale, grăsimi (în cantități mari), produse petroliere, drojdii de vin și altele.

Dacă fosa septică este folosită corect, durata ei de viață este practic nelimitata. În caz contrar, apele și solurile, atât din gospodăria unde e amplasată, cât și a vecinilor, vor fi poluate și va duce la mirosuri urâte sau riscuri pentru sănătate și mediul înconjurător.

Mai mult, există și niște responsabilități. La instalarea fosei septice, trebuie să ai grijă să respecți niște parametri. Mașina de vidanjare are nevoie de acces pentru a evacua nămolul, iar nivelul nămolului din fosă trebuie verificat în fiecare lună. Dacă acesta depășește 50% din înălțimea stratului de nămol (de exemplu 60 cm din 1.2 m), e timpul să chemi mașina de vidanjare. În mod obișnuit, golirea va fi necesară doar o dată în an sau la doi ani, în funcție de volumul și încărcătura apelor uzate ce ajung în fosa septică.
11 oameni în patru camere
Maria Iorcencko are 71 de ani. Odată cu războiul, și-a luat copiii, nepoții și s-au mutat cu toții în Tudora, Ștefan Vodă, acolo unde sora ei trăiește de-o viață.
Maria gospodărește pe acasă. Câteva covoare stau înșirate pe gard, hainele sunt întinse la uscat, iar pe plită se gătește un borș de post cu fasole. Mirosul legumelor călite a invadat bucătăria. Pentru că familia este numeroasă, o parte din produsele de îngrijire se păstrează pe o măsuță din celălalt capăt al camerei. Șampoane, periuțe de dinți, săpunuri, toate stau aranjate frumos ca la vitrină.

Până în luna martie a acestui an, făceau baie în lighean, apa o încălzeau într-un cazan, hainele le spălau cu mâna. „Ne-au ușurat viața”, spune femeia care trăiește cu șase copii în casă. „Putem să spălăm copiii mai ușor. Conectăm seara încălzitorul ca să nu fie frig și facem baie. Este mai ușor cu aceste comodități.”
În rând la baie și la veceu
Astăzi au o baie cu toaletă în interior, cu lavoar și mașină de spălat, boiler și condiții mai bune de trai.

Femeia e mulțumită de toaletă, de duș, de apa caldă și de mașina de spălat. „Водичка прям красота!” (din rusă: apa e foarte plăcută), spune Maria.
„Aici e bine, dar acasă e încă mai bine. Copiii merg la școală, la grădiniță, cei mai mari la lucru”, spune Maria. La începutul lunii martie a fost acasă, în satul Korsunți, Odesa. A decedat fratele Mariei și a mai vizitat și casa care a rămas în grija unui vecin. Își dorește foarte mult să se întoarcă, dar îi este frică încă de război.

Pe parcursul proiectului între iulie 2022 și iunie 2023, 19 gospodării din Tudora, Ștefan Vodă, au primit susținere substanțială în îmbunătățirea instalațiilor sanitare în gospodăriile lor. În total, în proiectul ASIST au beneficiat 362 de gospodării direct și indirect afectate de războiul din Ucraina, distribuite în peste 140 de localități din 26 de raioane.
Acest articol este realizat de Moldova.org pentru Proiectul de Asistență în Implementarea Soluțiilor de Sanitație „ASIST”. Proiectul oferă suport persoanelor afectate din Ucraina și Moldova, contribuind substanțial la construcția grupurilor sanitare și sistemelor de gestionare al apelor uzate, îmbunătățind astfel condițiile sanitare persoanelor care fug de război.

Proiectul este finanțat de Agenția Elvețiană pentru Dezvoltare și Cooperare SDC și implementat de Skat Consulting Ltd. Opiniile exprimate în prezentul articol aparțin autorului și nu reflectă neapărat punctele de vedere ale proiectului.

Text de Georgeta Carasiucenco
Fotografii de Victor Streleț

Din 2016 scriu despre drepturile femeilor, violența domestică și hărțuire sexuală. Apoi mă concentrez pe democrația locală, reforma administrației publice și pe cum oamenii din sate pot avea condiții mai bune de trai. Îmi pun întrebări despre ce ne doare pe noi, ce iubim și ce ne face mai puternici, iar răspunsurile le găsesc în istoriile umane care apar pe Moldova.org.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.

Advertorial