De Irina Gherasimov/ Chişinău / Moldova.ORG/ — “Strigător la CEDO”, aşa menţionează un jurnalist revoluţionar care luptă cu combaterea ilegalităţilor şi apărarea drepturilor omului la nivel de informare şi atenţionare a opiniei publice.
Cazul recent petrecut la una dintre instituţiile superioare de învăţământ din Moldova şi anume Universitatea Slavonă din Chişinău nu cred că a lăsat pe cineva dintre noi fără replică (poate doar pe cei cărora nu le pasă de viitorul nostru şi tendinţa spre unul european şi de perspectivă).
Andrei Babenco, cel care pretinde a fi Prorectorul acestei instituţii, cel care în primul rând ar trebui să dea dovadă de bună educaţie şi respect faţă de ţara în care trăim şi limba pe care o vorbim, nemaivorbind că el ar trebui să dea dovadă de bună educaţie cel puţin ca înalt reprezentant al unei instituţii superioare de învăţământ, a demonstrat încă o dată că instituţiile private îşi stabilesc regulile proprii fără a mai ţine cont măcar, câtuşi de puţin, de faptul că există Constituţie şi legi care sunt făcute pentru a fi respectate de către toţi cetăţenii acestei ţări.
Cu toţii am aflat, deja, despre cazul petrecut la Universitatea Slavonă, când Andrei Babenco l-a agresat pe Oleg Brega, jurnalistul şi militantul pentru respectarea drepturilor omului. Cu toţii ştim că acesta a fost batjocorit, reţinut şi i-a fost încălcat dreptul la informare şi libera exprimare, fiind constrâns să vorbească în limba rusă pentru că Prorectorul nu cunoaşte limba română şi nici măcar nu se sinchiseşte să o înveţe pentru că nu vrea. “El nu are nevoie de ea”.
După ce mulţi dintre noi am văzut secvenţele video în care jurnalistul a fost agresat, acum Babenco îndrăzneşte cu mult curaj, să spună că “la noi nu s-a întâmplat nimic. Sunt poveşti. Totul este bine. Este o comandă. Sunt minciuni şi provocaţii. Asupra nimănui, niciodată nu am ridicat mâna în viaţa mea, este un montaj. Nu l-am reţinut în universitate pe Oleg Brega. El singur a chemat poliţia. Nu l-am atins nici măcar cu un deget. De ce voi, televiziune românească provocaţi. S-a terminat cu Găgăuzia şi începeţi cu Universitatea Slavonă? Nu s-a întâmplat nimic aici, totul este bine”.
Însă eu sunt foarte curioasă şi mă întreb cum poate o persoană cu o doză de influenţă sporită mai ales în cadrul instituţiei de învăţământ pe care o reprezintă şi în cadrul căreia activează în calitate de Prorector, să spună astfel de minciuni sfruntate fără, măcar, să roşească? Cum poţi să declari astfel de lucruri când imediat ar trebui să te gândeşti că oamenii nu sânt atât de tâmpiţi sau idioţi ca să nu îşi dea seama cine spune minciuni?
Dat fiind faptul că această instituţie de învăţământ superior reprezintă una din componentele sistemului de învăţământ în ansamblu, am ţinut să aflu poziţia Ministerului Educaţiei vis-a-vis de acest caz şi care vor fi acţiunile întreprinse pentru a penaliza această instituţie.
În acest sens am contactat-o telefonic pe Vice ministrul Educaţiei, Loretta Handrabura.
Întrebată care este poziţia Ministerului Educaţiei vis-a-vis de această situaţie, Loretta Handrabura spune că “Ministerul Educaţiei a manifestat intoleranţă faţă de situaţia cretă şi faptul că această instituţie de învăţământ este una privată, nu le serveşte temei pentru a acţiona în afara legii. Universitatea Slavonă a obţinut acreditare şi licenţă din partea statului, astfel, automat aceasta devine prestator de servicii publice şi trebuie să dea dovadă de transparenţă . Conform art. 34, privind dreptul la informaţie care garantează accesul oricărei persoane la informaţii de interes public şi art. 20, al. 1, lit. T şi C din legea presei care prevede că jurnalistul are acces la orice instituţie publică şi are dreptul de a filma şi fotografia în cadrul acestora, considerăm acţiunile Prorectorului, ilegale”.
Întrebată despre acţiunile întreprinse de către Ministerul Educaţiei în legătură cu acest caz, Doamna Handrabura a declarat că “a fost solicitată, în regim de urgenţă, o notă explicativă din partea administraţiei Universităţii Slavone, va fi creată o comisie de etică care va investiga acest caz şi raportul investigaţiei va fi prezentat fondatorilor instituţiei de învăţământ care vor decide cum să acţioneze în continuare. În acest caz trebuie făcută lumină pentru că a fost ştirbită imaginea atât a instituţiei de învăţământ cât şi a sistemului în ansamblu”.
Interesată despre cadrul legal în care se încadrează aceste acţiuni, am apelat la juristul şi Directorul Executiv al Asociaţiei Promo-LEX, Alexandru Postică, care a menţionat că “este de datoria organelor de drept să facă lumină în acest caz. Jurnalistul trebuie să depună o plângere la organele de poliţie care sunt obligate să investigheze cauza şi să-l informeze despre decursul anchetei. Cât despre interzicerea acestuia de a filma în cadrul instituţiei, trebuie să existe un regulament intern în care să fie stipulat acest lucru. Faptul că este o instituţie privată de învăţământ, nu oferă dreptul de a aplica forţa şi a sechestra pe cineva”, susţine expertul.
Acum mă gândesc şi sunt întru totul de acord cu Doamna Handrabura care menţiona că a fost ştirbită imaginea atât a instituţiei cât şi a sistemului de învăţământ mai ales că suntem în plin proces de admitere la instituţiile de învăţământ superior.
Mai mult, se pare că administraţia acestei instituţii nu doar se comportă grosolan cu oaspeţii, ci şi cu studenţii, cerându-le într-un mod foarte ruşinos, mită în schimbul unor servicii care ar trebui să fie gratis.
După cum menţionează mama fetei pentru care s-a implicat şi Oleg Brega, Prorectorul Andrei Babenco a cerut o sumă de bani în schimbul retragerii actelor de la universitate, pentru ca ulterior, fata să le depună la altă instituţie de învăţământ superior.
Am fost curioasă să aflu ce va întreprinde Centru pentru Combaterea Infracţiunilor Economice şi a Corupţiei în combaterea acestui caz de mită.
Contactată telefonic, Angela Starinschi, purtător de cuvânt a acestei instituţii a menţionat că “este indicat ca Doamna care a făcut aceste declaraţii pentru presă să facă o sesizare la Centru în care să relateze cazul. Este vorba despre un denunţ calomnios şi fără o cerere scrisă, Centrul nu poate face lumină în acest caz. Aceste declaraţii nu trebuie făcute doar de dragul presei ci pentru a curma cazurile de corupţie. Atât timp cât nu avem un tablou clar al acţiunilor, nu putem spune dacă vor fi întreprinse careva acţiuni sau dacă cel puţin va fi dovedit acest lucru”.
Este curios faptul cum vor decurge lucrurile până la sfârşit, în ce măsură se vor implica instituţiile statului pentru a combate astfel de ilegalităţi şi cât va dura până când oamenii vor conştientiza că ne confruntăm cu cazuri grave care pun mai multe semne de întrebare pe lângă activitatea acestor instituţii?
Sânt curioasă cât timp se vor vinde oamenii în schimbul unor ilegalităţi greu de trecut cu vederea şi până când banii vor face regulă în ţara asta?
Ce pățești dacă rogi să-ți vorbească în română