Cine sunt candidații la președinția României cu șanse reale de a ajunge la cârma țării. Explicăm

Pe 24 noiembrie în România are loc primul tur al alegerilor prezidențiale. Dacă n-ai reușit să te informezi prea bine până acum, Moldova.org îți explică pe scurt cine sunt candidații care au șanse să ajungă în turul II și la cârma țării, conform sondajelor. 

Marcel Ciolacu

Enlarge

Marcel Ciolacu este actualul prim-ministru al României, din iunie 2023. Este membru al PSD, unde a deținut de-a lungul anilor mai multe funcții înalte. Fost om de afaceri, a deținut companii de import-export cu Israelul. Există mai multe dubii legate de studiile lui Ciolacu, aceste dând examenul de licență la 9 ani după terminarea studiilor. A urmat studii post-universitare la instituții pe care presa le-a catalogat drept „fabrică de diplome”. Ciolacu a fost înlăturat din funcția de consilier onorific al prim-ministrului de către Victor Ponta în 2019, când au fost făcute publice legăturile lui cu controversatul om de afaceri  Omar Hayssam. A fost acuzat de conflict de interese și pentru perioada când a condus o firmă a municipalității din Buzău, care a încheiat contracte cu colegii de partid ai lui Cioalcu. 

Ce propune alegătorilor:

• În campania sa Ciolacu promite să dezvolte „triunghiul strategic” al României: industria, agricultura și serviciile. Acestea vrea să „readucă la viață” marile uzine de metalurgie, siderurgie și petrochimie cu ajutorul capitalului privat.  

• Ciolacu mai dorește ajutor de stat și garanții pentru investițiile mari, dar și programe pentru revenirea diasporei acasă și investirea în România a banilor pe care aceștia în câștigă peste hotare.  

• La nivelul politicii externe Ciolacu spune că va continua să susțină Ucraina și Republica Moldova, dar nu va implica România în vreun război.  

• Acesta promitea aderarea completă a României la Schengen până la sfârșitul anului.   

• Sloganul de campanie al lui Marcel Ciolacu este „Calea sigură pentru România”. Acesta subliniază atât păstrarea PSD la conducerea țării, cât și încercarea de a apela la nostalgia trecutului. PSD nu a mai generat un președinte din 2000, de la Ion Iliescu.  

Nicolae Ciucă 

Enlarge

Nicolae Ciucă este președintele Senatului României, dar și președintele Partidului Național Liberal (PNL). Este general în rezervă, a fost șef al Statului Major, ministru al Apărării și premier al României. În 2018, când era șef al statului major, Nicolae Ciucă promitea că, după trecerea în rezervă, nu va face politică. Totuși, un an mai târziu, a renunțat la această decizie, fiind numit ministru al Apărării. Mai mult, doi ani mai târziu, Nicolae Ciucă a devenit prim-ministru al României. Pe durata mandatului de premier a devenit și președinte al PNL. 

Cariera sa a fost marcată de mai multe controverse. A fost acuzat că teza sa de doctor în științe militare include conținut plagiat. De asemenea, participarea sa în războiul din Irak, care i-a oferit reputația de comandant cu experiență de luptă, a fost pusă sub semnul întrebării, după ce jurnaliștii de la Recorder au scris că batalionul „Scorpionii roșii”, condus de Ciucă, nu a fost implicat direct în luptele din orașul irakian Nassiriya.  

PNL-ului condus de Nicolae Ciucă i s-a imputat că a încercat să treacă o lege, prin care președintele Klaus Iohannis să poată candida pentru un post de senator, în calitate de independent pe lista PNL. 

 Ce propune alegătorilor: 

În programul său electoral – „România prosperă și sigură”, unde Nicolae Ciucă nu indică măsuri concrete pe care le va realiza în mandatul său, ci doar viziuni generale. Iată ce promite: 

• consolidarea clasei de mijloc prin susținerea celor care vor să inițieze afaceri, 

• tehnologizarea agriculturii și susținerea afacerilor mici de la sate, 

• atragerea fondurilor europene pentru infrastructura sanitară, 

• păstrarea cotei unice de impozitare și stoparea sistemului de impozitare progresiv,  

• înființarea unei comisii prezidențiale de specialitate dedicată problemelor demografice,   

• creșterea bugetului pentru apărare. 

Elena Lasconi 

Enlarge

Elena Valerica Lasconi candidează la alegerile prezidențiale din partea USR (Uniunea Salvați România), partid pe care îl conduce din iunie 2024.  

Înainte de cariera politică, Elena Lasconi a fost jurnalistă timp de 24 de ani la PRO TV, acoperind evenimente internaționale importante și obținând pregătire în cadrul BBC. În 2020 a renunțat la cariera în televiziune pentru a candida la Primăria Câmpulung, unde a câștigat cu peste 50% din voturi, iar în 2024 a obținut al doilea mandat cu aproape 70% din voturi. 

Elena Lasconi a obținut licența în Managementul Comerțului și Turismului la ASE București în 2001. Totuși, au apărut controverse privind studiile sale, după ce Newsweek România a afirmat că în CV nu este menționat despre Universitatea Ecologică din Deva, cea pe care ar fi urmat-o de fapt și pe care ar fi absolvit-o cu o medie sub 7. Lasconi a explicat că în CV apar doar studiile finalizate și că examenul de licență l-a susținut la ASE, obținând nota 9.20. Ea a precizat că a vorbit deschis despre experiența de la Deva și a menționat că perioada studiilor a fost dificilă, fiind mamă singură și lucrând mult. 

O altă controversă a apărut în urma poziției inițiale a Elenei Lasconi față de referendumul din 2018 pentru familia tradițională, când a declarat că a votat „Da”. Aceasta a generat reacții din partea fiicei sale, parte a comunității LGBTQ+, care a acuzat-o de discriminare, precum și critici din interiorul USR. Ca urmare, Lasconi a fost retrasă de pe lista candidaților la europarlamentare. În prezent, ea susține parteneriatele civile pentru persoanele LGBTQ+, dar nu și căsătoriile. 

Lasconi a fost acuzată de PSD că l-ar fi angajat pe actualul său soț în calitate de consilier în USR pe bani publici. Lasconi a explicat că postul a fost scos la concurs public și că soțul ei a aplicat și a fost selectat conform procedurilor legale. De asemenea, o declarație a sa despre românii din străinătate a stârnit reacții negative, dar Lasconi a clarificat ulterior că nu se referea la diasporă, ci la propria decizie de a nu pleca din țară. 

Ce propune alegătorilor: 

Sloganul electoral al Elenei Lasconi este „O Românie pentru toți, nu doar pentru unii!”. Promisiunile electorale ale Elenei Lasconi prevăd câteva puncte-cheie menționate în 10 subiecte distincte.  

• Reducerea impozitelor pe venit și revenirea la sistemul anterior de taxare pentru microîntreprinderi și pentru activități independente. 

• Modificarea sistemului de educație și desființarea inspectoratelor școlare, cu mai multă putere de decizie pentru comunitățile școlare. 

• Introducerea Pilonului 2 al Sănătății care să creeze competiție pe piața asigurărilor de sănătate și modificări de acte administrative emise de Agențiile pentru Protecția Mediului. 

• Consolidarea justiției prin întărirea rolului DNA și extinderea competențelor, măsuri antifugari, confiscarea extinsă a averilor, reformarea CSM și digitalizare.  

• Dezvoltarea sectorului energetic prin sporirea propriei producții de energie și echilibru între cerere și ofertă pentru toți actorii. 

• Sprijinirea mamelor care muncesc și a femeilor în general prin reducerea taxelor pe salariul mamelor care lucrează, accesul gratuit la analize medicale pentru femeile însărcinate, sprijinul tinerelor mame lăuze în primele luni și măsuri pentru prevenirea și combaterea violenței domestice.  

• Reformă administrativă prin desființarea consiliilor județene și transferarea puterii la nivelul primăriilor. 

• Ajutor financiar pentru fermele mici, medii și de familie prin cadastrarea completă și corectă, crearea unui lanț scurt al alimentelor și irigații moderne.  

• Grija față de tineri și seniori, ajutoare de la stat pentru familiile care au grijă de bătrâni. 

• O Românie puternică pe scena internațională: consolidarea rolului României în UE și consolidarea parteneriatului strategic cu SUA, sprijin concret pentru Republica Moldova, susținerea Ucrainei, etc. 

Mircea Geoană 

Enlarge

Mircea Dan Geoană este independent și candidează din postura de fost secretar general Alianței Nord-Atlantice (NATO), cu numărul șase în cursa prezidențială 2024. Numele politicianului este strâns corelat cu controverse și scandaluri din viața politică a României. 

La începutul anilor ‘90, Mircea Geoană a deținut timp de aproximativ cinci ani funcția de Director în cadrul Ministerului de Externe. Între 1996 și 2000 a fost ambasador al României în SUA, iar din 2000 până în 2004 a fost ministru al Afacerilor Externe.  

Între 2004 și 2011 a fost senator și președinte al Senatului, iar timp de 5 ani  a fost liderul PSD. Politicianul candidează a doua oară la funcția de președinte, după cursa electorală din 2009, cu Traian Băsescu învingător.  

Unul dintre cele mai controversate momente din viața politică a lui Mircea Geoană este vizita la Moscova din 2009, unde s-ar fi întâlnit în secret cu unul dintre consilierii președintelui Dmitrii Medvedev. Întâlnirea ar fi fost aranjată de afaceristul rus Boris Golovin, cu interese în domeniul energetic din România și despre care s-a scris că a făcut parte din GRU (unul dintre serviciile secrete ale Federației Ruse).  

Numele lui Mircea Geoană a fost vehiculat și într-un dosar penal care-l viza pe Marian Vanghelie, fost primar din Sectorul 5, în care Geoană a fost audiat ca martor. Fostul edil i-a făcut cadou lui Mircea Geoană mai multe ceasuri, bănuite că ar fi fost cumpărate din mita primită de Vanghelie. 

Deși părea unul dintre cei mai pregătiți candidați pentru postul de președinte al României, mai multe gafe din campania electorală l-au făcut să piardă din încrederea electoratului.  

 Ce propune alegătorilor: 

• Unul dintre cei mai importanți ași din mâneca lui Geoană este experiența sa în calitate de general adjunct al NATO. 

• Acesta propune realizarea unui „New deal” pentru România, care ar reînvia industria și reduce criza economică. 

• În mai multe ocazii acesta a sugerat că România trebuie să se dezvolte independent, fără prea multe indicații de la Washington sau Bruxelles. 

George Simion 

Enlarge

Este deputat în Parlamentul României și liderul Partidului Alianța pentru Unirea Românilor (AUR). Este catalogat drept un politician de extremă-dreapta. La începutul anilor 2000 a devenit cunoscut publicului larg ca activist în mișcarea unionistă din Republica Moldova, dar în prezent este indezirabil pe teritoriul Republicii Moldova, fiind acuzat că ar avea legături cu serviciile secrete din Federația Rusă. 

Potrivit  informațiilor apărute în spațiul public, Simion ar fi fost implicat în formarea a două grupuri de suporteri ultras ai echipei naționale, „Honor et Patria” și „Uniți Sub Tricolor”, acuzate că promovează xenofobia.  

După ce în 2020 a intrat în Parlamentul României a fost constant în centrul atenției, provocând mai multe scandaluri. De la tribuna Parlamentului a glorificat figuri legionare. De altfel, George Simon și colegii săi de partid au organizat vizite la locuințele mai multor politicieni, inclusiv la unele dintre casele președintelui Klaus Iohannis, manifestări similare cu cele ale legionarilor din perioada interbelică. 

În ianuarie 2022, un grup AUR în frunte cu George Simion a intrat cu forța în Primăria Timișoara. Cu o lună mai târziu, George Simion l-a îmbrâncit pe ministrul Energiei de la vremea respectivă, Virgil Popescu, căruia i-a strigat în mod repetat „Ești un hoț!”. În 2023 publicul a fost martor la mai multe agresiuni verbale între George Simion și șefa partidului extremist SOS România, Diana Șoșoacă (ex-AUR). 

Ce promite alegătorilor:  

George Simion este candidatul cu cele mai generoase promisiuni electorale. Programul său electoral se numește „Planul Simion” și are 15 puncte principale. Iată care sunt principalele: 

• Locuințe la 35.000 Euro. 

• Creșterea graduală a salariului minim brut până la valoarea de 5000 lei. 

• Crearea unui Fond Suveran de Investiții, după modelul Norvegiei, care va fi responsabil pentru administrarea resurselor naturale ale României. 

• Crearea băncilor noi – precum Banca de Dezvoltare, Banca Agricolă și Banca Românească pentru Locuințe și Consolidarea Clădirilor, pentru a asigura creditarea afacerilor autohtone și a populației. 

• Lansarea Planului Național „pentru Protejarea Familiei”. Apărarea familiei naturale și lupta împotriva ideologiei de gen, curentelor WOKE și Cancel Culture. 

• Construirea de spitale județene prin Programul „Ana Aslan”. 

• Realizarea Programul național „DOMNUL TRANDAFIR”, în care una din prevederi este obligativitatea purtării uniformelor școlare. 

• Realizarea reformei administrative în urma cărora Parlamentul României va avea maximum 300 de parlamentari, Guvernul va avea un număr maxim de 12 ministere și un număr maxim de 50 de secretari de stat. 

• Introducerea răspunderii profesionale a magistraților pentru erorile judiciare, pe modelul răspunderii profesionale existente în sistemul medical.  

• România nu va trece la moneda Euro. 

• Majorarea cu 100% a subvențiilor acordate exploatațiilor agricole cu suprafețe mai mici de 500 de hectare. 

• Implementarea Programului „Case la 1 leu” pentru tineri din România și românii din diaspora care doresc să revină în țară.