În 2017 *Maria (nume schimbat pentru protejarea femeii) a trecut printr-un viol. A mers imediat la poliție, unde a cerut să fie protejată și să i se facă dreptate. A fost audiată încă de șase ori, în afară de prima audiere. Ofițerii de urmărire penală și procurorii au avut un limbaj discriminatoriu, iar întrebările pe care le-a primit au creat un mediu ostil pentru ea. A fost nevoită să tracă testul la poligraf, în timp ce agresorul se afla în libertate și a fost scos de sub urmărirea penală. Sistemul care ar fi trebuit să-i ofere susținere și protecție a afectat-o psihologic, a discriminat-o și a adâncit trauma și mai mult.

Examinând cazul, Consiliul pentru Egalitate a declarat că faptele constatate reprezintă discriminare pe criteriul de gen sub formă de hărțuire în procesul de urmărire penală.

Discriminare de gen a constatat Consiliul și în cazul unei femei de 61 de ani. Aceasta nu a fost admisă la concursul pentru funcția de director a unui spital, în timp ce candidatul care a câștigat concursul este un bărbat de aceeași vârstă.

Candidatura femeii a fost respinsă pentru că se afla deja la pensie, deși avea aceeași vârstă ca și oponentul său. Dreptul la pensie se acordă femeilor la 59 de ani și bărbaților la 63 de ani.

Acestea sunt doar unele cazuri analizate și despre care cunoaștem. Multe rămân ascunse sub preș. Pe 23 iunie 2022 Moldova devine candidată la aderarea europeană. Iar ca să ajungem țară membră cu drepturi depline va fi nevoie să scăpam de acest bagaj învechit - discriminarea de gen. Prin ce schimbări vom trece ca țară? Ce îmbunătățiri vor fi făcute? Și cum vor fi resimțite acestea de oamenii simpli, așa ca Maria și femeia de 61 de ani?

Experții spun că Uniunea Europeană nu a dat neapărat indicații stricte despre cum anume trebuie să schimbăm lucrurile, ci a trasat nouă direcții de lucru. Printre cele mai importante se numără reforma justiției și combaterea corupției, dezoligarhizarea, îmbunătățirea serviciilor publice și reforma administrației publice. UE mai spune că avem de lucru la managementul finanțelor publice, implicarea societății civile, drepturile omului, dar și egalitatea de gen.

„Noi încă nu știm toate angajamentele pe care și le-a asumat Republica Moldova, dar e clar că are foarte mult de lucrat", spune Alina Andronache. Ea este expertă în egalitatea de gen și comunicatoare la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare. Alături de alți specialiști asistă autoritățile în modificarea legislației pe dimensiunea egalității de gen. Recunoaște că în ultimul an s-a lucrat foarte mult în comparație cu anii trecuți, însă nu e suficient.

Am discutat cu Andronache și alte experte despre domeniile cele mai importante în ceea ce ține de egalitatea de gen pentru Moldova, despre ce s-a făcut dar și drumul care urmează parcurs.

Potrivit Alinei Andronachi, țara noastră a progresat foarte mult „pe prezența femeilor în politică”. „Înțelegem că e datorită sistemelor de cote duble”. Cu alte cuvinte, obligația partidelor să aibă cel puțin 40% de femei pe listele partidelor la alegeri a adus mai multe femei în politică.

Se așteaptă schimbări semnificative după modificările legislative pentru concediul de îngrijire a copilului în toamna 2022. Acum părinții au mai multe opțiuni de a împărți concediul. De asemenea, părinții pot să-l scurteze și să primească îndemnizații mai mari. Până la modificarea legilor, doar un singur părinte putea să-și ia concediu de îngrijire a copilului pentru doi ani și două luni sau pentru trei ani.

De asemenea, Ministerul Muncii informează că au fost făcute modificări prietenoase familiilor ce țin de reglementarea programului de lucru flexibil pentru reconcilierea vieții de familie cu cea profesională. Angajații vor avea posibilitatea să aibă un program redus de lucru, să înceapă și să încheie mai devreme/mai târziu ziua de lucru. Potrivit răspunsului oferit de instituție pentru Moldova.org, Ministerul va iniția în 2023 un proiect de hotărâre de guvern care ar prevede cum va funcționa programul de lucru flexibil.

Alina Andronache lucrează acum, alături de colegi, la serviciile alternative de îngrijire a copilului. „Să fie extinse serviciile de creșă", spune experta, pentru că nu este suficient să faci modificări în legislație fără să oferi infrastructură, întrucât în lipsă de creșe, tot femeile vor rămâne acasă să îngrijească copiii.

Indexul egalității de gen e emis anual de Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare și analizează progresele și regresele în domeniu. Indexul din 2022 pentru Moldova a fost estimat la 62 de puncte, cu trei puncte în progres față de 2021. Dacă la capitolul politică am urcat 14 puncte, în domeniul piața muncii am scăzut cu patru puncte, ceea ce înseamnă că am înregistrat aici cele mai mari inegalități de gen. Ca să corecteze această situație, deputații au aprobat un proiect de lege cu privire la discrepanța salarială.

Alina Andronache spune că noile schimbări vor permite angajaților să solicite angajatorului informație despre ce salarii sunt plătite pentru anumite funcții și să o compare cu propria remunerare.

„Va putea să întrebe de ce primește mai puțin, să ceară argumentele cu care ulterior poate să meargă în instanța de judecată”, spune specialista de la Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare.

Dar schimbarea nu se va simți până când angajatorul nu va avea vreun regulament, care să-l ajute să înțeleagă când nu achită corect salariile sau când nu poate estima diferența salarială și implicarea fiecărui angajat. În această direcție abia se fac primii pași.

După cum menționam și la început, din cauza diferenței de vârstă între femei și bărbați la vârsta de pensionare se produce discriminare în cazuri de concediere a pensionarilor. Codul Muncii oferă dreptul angajatorului să înceteze contractul individual de muncă cu angajații care sunt pensionari. Dar cum vârsta femeilor și bărbaților pentru pensionare este diferită, angajatorul poate concedia o femeie de 60 de ani aflată la pensie, nu și un bărbat de aceeași vârstă. Organizațiile societății civile au declarat într-o voce: discriminare directă pe criterii de sex.

Centrul Parteneriat pentru Dezvoltare a raportat public discriminarea și a cerut autorităților să facă o schimbare în Codul Muncii. Cu toate acestea, Alina Andronache spune că nu s-a făcut nicio schimbare la acest capitol până astăzi.

Mai mult decât atât, femeile au ajuns la vârsta de pensionare din cauza mai multor inegalități de gen la care au fost supuse pe parcursul vieții. Potrivit notei analitice „Elementele de inechitate în stabilirea pensiei minime în Republica Moldova: cauze, consecințe și soluții de remediere" elaborată în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare", principalii factori-cheie ai inegalității sunt stagiul mai redus de cotizare al femeilor (37,7 ani în 2021) față de cel al bărbaților (40 de ani); veniturile mai mici acumulate de actualele pensionare pe durata vieții economice active.

Cauzele decalajelor se referă la faptul că mai multe femei muncesc în sectoare cu venituri mici, că majoritatea funcțiilor de conducere în organizații sunt deținute de bărbați, perioade mai lungi de șomaj pentru femei, întreruperi de carieră care nu sunt asimilabile stagiilor de cotizare și nu în ultimul rând - discriminarea salarială de gen.

Și Liliana Palihovici, președinta Asociaţiei Obşteşti „Institutum Virtutes Civilis”, crede că mai avem mult de lucru. Ea mai spune că e nevoie de îmbunătățiri continue până când vom înregistra progrese considerabile și Uniunea Europeană va fi convinsă că suntem pregătiți să aderăm. „Nu e vorba doar de niște acțiuni concrete pe care trebuie să le îndeplinim și gata”, explică experta, Reprezentanta specială a președinției în exercițiu a OSCE, privind dimensiunea de gen. De exemplu, noi am ratificat Convenția de la Istanbul prin care Moldova s-a angajat într-un proces complex de schimbare a abordărilor în violența domestică. „Asta înseamnă că UE nu cere nimic nou. Îți cere să fii foarte bine organizat, să aloci resurse pentru a combate violența împotriva femeilor”, explică Palihovici.

Potrivit expertei, țara trebuie acum să dezvolte servicii de asistență pentru victimele violenței, pentru că sunt insuficiente. Apoi, mai trebuie de îmbunătățit cadrul legislativ în așa fel încât victima să primească toată asistența. Este nevoie și să se lucreze cu agresorul, pentru a nu admite repetarea cazului.

„Și nu e doar despre violența domestică. Mai este hărțuirea, abuzul sexual. Dacă analizăm legislația noastră, este ea suficientă pentru a răspunde și contracara toate formele de violență împotriva femeilor?”, întreabă Liliana Palihovici, care răspunde negativ la propria întrebare. Ea zice că a întâlnit femei hărțuite la locul de muncă și cazul s-a terminat cu învinuirea a victimei.

În afară de asta, e nevoie de educare și informare a societății despre impactul fenomenului violenței față de femei. „Un copil care este martor al violenței în familie 5-10 ani la rând înțelege că acesta este un comportament normal. Un băiețel care crește într-o astfel de atmosferă înțelege că acesta este modelul de bărbat pe care-l va prelua la maturitate", spune Liliana Palihovici. Un astfel de copil, spune ea, nu are alte contexte care să-l ajute să înțeleagă că violența trebuie condamnată, că ea afectează sănătatea și că el tot este o victimă. În asemenea situații, Palihovici recomandă campanii de amploare inclusiv în școli, menționând că acest angajament trebuie să fie realizat continuu de către stat, din cauza înrădăcinării adânci a acestui fenomen.

Specialista spune că e important sa înțelegem că toate aceste acțiuni trebuiesc coordonate în ansamblu, nu se fac doar de dragul bifei și nu se opresc în momentul în care suntem acceptați în UE. Liliana Palihovici este optimistă: „dacă s-a ajuns, după atâta bătălie politică, să ratificăm Convenția de la Istanbul, eu cred că o să putem implementa. Avem nevoie de educație, modificări de legislație și dezvoltare de servicii. Și toate planurile bune pe care ni le facem să fie acoperite financiar", spune Liliana Palihovici.

Prima evaluare a Moldovei de către UE pe cele nouă direcții va avea loc începând cu iunie 2023 și rezultatele vor fi publicate în toamna 2023.

În planul de acțiuni publicat pe site-ul Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, pe dimensiunea egalității de gen există trei activități planificate pentru 2022-2023. Una dintre ele se referă la adaptarea legislației penale și procedurale conform Convenției de la Istanbul și cea de la Lanzarote, pentru protecția femeilor victime ale violenței și protecția copiilor exploatați și abuzați sexual. Cu alte cuvinte, autoritățile trebuiau să facă o serie de modificări legislative pentru protecția femeilor și copiilor. Au reușit să o facă în toamnă, iar schimbările au intrat în vigoare în luna decembrie și se referă la drepturile victimelor în cazul infracțiunilor privind viața sexuală și violența în familie.

Asta înseamnă că de la începutul lui decembrie 2022, victimele violurilor, așa cum este Maria, ar trebui să fie mult mai protejate.

În decembrie 2022, Consiliul pentru egalitate a primit dreptul de a constata contravenții și să pedepsească persoanele care discriminează. Până atunci, Consiliul putea veni doar cu recomandări. Acum însă poate să constate doar trei contravenții, conform Codului Contravențional: încălcarea egalității în câmpul muncii, discriminarea în domeniul învățământului și discriminarea privind accesul la serviciile și bunurile disponibile publicului.

În prezent, Ministerul Muncii și Protecției Sociale lucrează la elaborarea unui Plan de acțiuni pentru accelerarea egalității de gen pentru anii 2023-2027. De asemenea, Ministerul își propune să facă un Program Național pentru reducerea violenței în bază de gen și cea domestică, conform standardelor Convenției de la Istanbul.

În concluzie, se poate observa că Republica Moldova a făcut progrese. Doina Gherman, deputată PAS și președinta Comisiei politică externă și integrare europeană, spune că ratificarea Convenției de la Istanbul în primele 100 de zile de guvernare a demonstrat voință politică pe acest segment.

„Astfel, noi în 2021, am devenit a 35-a țară care a ridicat, oficial, violența împotriva femeilor la rang de încălcare a drepturilor omului", a explicat deputata Doina Gherman în cadrul unei emisiuni la postul public de televiziune.

Gherman scoate în evidență corelația dintre toate aspectele egalității de gen și cum una o poate afecta pe alta. „Noi nu putem vorbi de egalitate salarială atât timp cât femeile sunt bătute. Inegalitățile salariale apar și de aici. Pentru că o femeie independentă financiar nu ar sta și ar suferi zeci de ani într-o casă cu un abuzator. Ea s-ar elibera, ar lua copiii și ar trăi de sine-stătător. Dar, din păcate, dependența financiară a femeilor de bărbați e este un factor absolut determinant în toate lucrurile grave care se întâmplă zilnic", spune deputata.