Una din cetăţile spirituale de seamă din spaţiul românesc – Mănăstirea Secu – se află la peste 320 de kilometri de Chişinău (DN58/E583) şi la peste 40 km de Piatra Neamţ (DN15). Oricine îşi propune să facă un pelerinaj are mereu emoţii. Astfel, drumul lung şi obositor nici nu mai este luat în calcul. Ajuns în punctul de destinaţie nu mai simt nici urmă de oboseală.

Mănăstirea Cămârzani se află la o distanţă de 260 km de Chişinău, la şapte kilometri de Fălticeni şi la peste 40 km de Suceava. Sculptura şi pictura te fac să le admiri, te copleşesc prin forme şi culori, prin viziuni şi semnificaţii. Toate lucrările de aici pornesc dintr-o mare şi de nestăvilit credinţă şi toate au în ele rugăciunile şi sufletele măicuţelor de la Mănăstirea Cămârzani.

Concursul pentru cel mai bun slogan al turismului din Republica Moldova continuă. Agenția Turismului anunță prelungirea termenului de expediere a propunerilor pentru până la data de 17 august.

Acest sfânt locaș e o continuitate a ceea ce a fost în apropiere de Bogdănești, județul Suceava, acum mai bine de șase secole. Mănăstirea de astăzi amintește de ctitoria de odinioară a domnitorul Bogdan Vodă, întemeietorul Țării Moldovei. Cu șase secole jumătate în urmă în arealul spiritual apare schitul Bogdănești sau Bogoslovul, care era folosit drept biserică domnească.

Biserica de lemn de la Putna este una din cele mai vechi din lume. Chilia lui Daniil Sihastrul a devenit o destinaţie căutată, deşi e una foarte modestă.

Poarta ei e mereu deschisă, lumina credinţei e mereu ţinută aprinsă, istoria e păstrată mereu cu pioşenie. Mii de oameni, fără a exagera, vin zilnic aici. Toţi doresc să vadă mănăstirea dragă a unui Mare şi Sfânt Domnitor. E Mănăstirea Putna, care cheamă şi adună lumea la rugăciune, o rugăciune în care se împletesc cuvinte sfinte cu pagini de aur din istoria neamului. Pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului (stil nou), când Mănăstirea lui Ştefan îşi sărbătoreşte hramul, vă îndemn să ajungeţi la această ctitorie de seamă

Călătoria spirituală prin mereu fascinanta Bucovină continuă. De data aceasta popasul e în inima Sucevei, pe strada Ioan Vodă cel Cumplit, la Mănăstirea „Sfântul Ioan cel Nou”. Acest sfânt locaș are o istorie de aproape cinci secole și impresionează prin măreția arhitecturală, pictura interioară și fresca exterioară. Totodată, dacă nu chiar în primul rând, Mănăstirea atrage prin faptul că aici se află moaștele Sfântului Ioan cel Nou.

Mănăstirea despre care vă voi relata acum a stat secole la rând într-un con de umbră. A suferit cel mai mult pe timpul năvălirilor barbare. Din toate câte le-am citit, apoi văzând acest sfânt locaș, mi-am spus că este minunea uitată a Bucovinei. E vorba de Mănăstirea Râșca (județul Suceava), ctitorită de domnitorul Petru Rareș.

Măreaţă şi frumoasă, veche şi plină de istorie, se înalţă între ziduri de cetate o altă încântătoare lavră bucovineană. În zi de sâmbătă continuăm călătoria spirituală prin Ţara Fagilor şi facem popas la Mănăstirea Dragomirna. Dacă cele patru mănăstiri despre care v-am vorbit anterior (Suceviţa, Voroniţa, Humor şi Moldoviţa) impresionează prin frescele exterioare, atunci Mănăstirea Dragomirna uluieşti prin proporţiile sale neobişnuite.