Biserica Ortodoxă prăznuiește mâine (15 august) Adormirea Maicii Domnului (stil nou). Mai multe mănăstiri din România îşi vor serba hramul. Mii de creştini se îndreaptă spre cele mai de seamă oaze de spiritualitate ale ţării – Nicula, Curtea de Argeş, Govora, Moisei, Rohia, Bistriţa-Vâlcea, Polovragi etc.

Satele din zonă Orheiului impresionează mereu – fie prin peisaje deosebite, fie prin tradiţii şi obiceiuri interesante, fie prin gospodarii desăvârşiţi pe care-i are. Brăviceniul a fost binecuvântat de Cel de Sus cu de toate.

La mai toate lavrele dintre Prut şi Nistru sunt icoane făcătoare de minuni. Cele mai multe aparţin Sfintei Fecioare. Fiecare are povestea sa, cu fel de fel de întâmplări, cu vindecări uimitoare şi fără de număr.

În casa lui sunt peste două mii de sticle şi toate… pline. Dumitru Tătaru de la Sadova, Călăraşi, are o pasiune deosebită, pentru unii chiar de neînţeles – colecţionează recipiente cu băuturi alcoolice, astfel că a hotărât să deschidă şi o vinotecă. Toate sticlele sunt într-un singur exemplar, de aceea, stăpânului nici nu-i trece prin cap să guste din vreo licoare.

Oricine a ţinut calea pe traseul Bălţi-Cernăuţi a observat satul cu gospodăriile bine amenajate, cu casele parcă din poveşti, cu drumurile şerpuitoare… Chetroşica Veche se află la o distanţă de 192 de kilometri de Chişinău şi 10 de centrul raional Edineţ.

Pe lângă faptul că are peisaje de poveste, Maramureşul uluieşte şi prin oazele de spiritualitate. Unul dintre cele mai de seamă lăcaşuri sfinte este Mănăstirea Rohia. Pentru a ajunge la perla de seamă a Ţării Lăpuşului e nevoie de ore bune de drum. De la Biserica „Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel” de la Chişinău (de unde am pornit într-un minunat pelerinaj) şi până la Mănăstirea Rohia sunt 565 de kilometri. Sfântul locaş de aici se află la circa 50 km de Baia Mare şi 43 de oraşul Dej.

Datorită unei biserici vechi de lemn de la Mănăstirea „Cuvioasa Parascheva” şi a peşterii „Huda lui Papară este cunoscută pelerinilor, dar şi amatorilor de călătorii, localitatea Sub Piatră, comuna Sălciua, judeţul Alba, Transilvania, România.

La Fântâna Albă se ţine la datina străbună. Aici s-a mai păstrat şi tradiţia şezătorilor, se mai cântă melodii de altădată, se mai joacă precum odinioară şi se spun vorbe frumoase, pline de tâlc.

Oricât priveşti în jur sunt numai movile. Se spune că ar fi vreo 3500, însă locul este cunoscut cu numele de „Suta de Movile”.