Se face un an de când banii confiscați de la Luca Filat, fiul fostului premier Vlad Filat, au fost întorși în Republica Moldova. Este deocamdată prima și ultima experiență de repatriere a banilor confiscați din infracțiunile economice. Asta ne-a arătat o serie de probleme pe care le avem atât pe partea de repatriere, cât și în utilizarea acestor bani.

În acest material explicativ îți arătăm ce viață avea Luca Filat în Marea Britanie, cum autoritățile britanice au confiscat banii, care a fost procesul de repatriere și ce lecții am învățat din această experiență.

Luca Filat s-a bucurat de un stil de viață luxos în Marea Britanie. După ce s-a mutat la Londra, acesta a închiriat un apartament în centrul Londrei, mai exact în Piața Cadogan, Knightsbridge. A plătit în avans pentru chirie o sumă de aproape 11 milioane de lei (390.000 lire sterline, la cursul valutar din 2016). Tânărul și-a mai cumpărat un Bentley Bentyaga de 200 de mii de lire sterline (5,6 milioane de lei, în 2016) de la un showroom din zona Mayfair, Londra. Luca și-a cumpărat și un colier de 50 de mii de lire sterline.

Puținele fotografii ajunse în presă îl arată pe Luca Filat, pe atunci de 22 de ani, cum bea Dom Perignon, o șampanie care costă între 185-820 dolari, în funcție de anul producerii și alte aspecte.

Când informația a apărut în presa britanică, Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale (ARBI), o subdiviziune autonomă specializată în cadrul Centrului Național Anticorupție, s-a autosesizat.

Radu Botezatu, șeful Secției Cooperare Internațională, Secretariat și Arhivă în cadrul ARBI, spune că au luat imediat legătura cu Agenția Naționale a Criminalității din Marea Britanie. Totuși, englezii le-au oferit informații primare despre cazul lui Luca Filat. Iar la final, i-au îndrumat pe cei de la ARBI către Ambasada Regatului Unit în Republica Moldova. Au urmat negocierile de repatriere între reprezentanții Ambasadei și ai Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale.

După decizia finală a Curții Coroanei, autoritățile britanice le-au informat pe cele din Moldova despre disponibilitatea repatrierii banilor confiscați.

„Atunci am intrat în următoarea etapă, în care au fost atrase mai multe instituții de stat din Republica Moldova, care au căutat o metodă de repatriere și uz al banilor", explică Radu Botezatu. Este vorba despre Serviciul Fiscal de Stat, Ministerul Justiției, Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene, Ministerul Finanțelor ș.a.

Această etapă a arătat că nu există nicio experiență de repatriere și nu există niciun mecanism clar care să reglementeze acest proces și să indice care instituție și ce rol trebuie să joace în acest proces. „La general, noi știam cine și ce acțiuni trebuie să întreprindă. Rolul ARBI-ului a fost să inițieze acest proces de negocieri. După asta am conectat și alte instituții care au creat memorandumul."

Cazul lui Luca Filat a servit ca un studiu de caz pentru Republica Moldova. Astăzi, ARBI-ul este la etapa de definitivare a Programului Național de Recuperare a Bunurilor Infracționale, care include elaborarea unui mecanism mai clar de repatriere. Acesta va conține un plan concret de acțiuni care va deveni obligatoriu de implementat odată cu adoptarea finală.

„Programul a fost expediat spre avizare către autoritățile interesate. Urmează feedbackul, ajustarea programului și adoptarea lui", explică șeful Secției Cooperare Internațională, Secretariat și Arhivă a ARBI.

După semnarea memorandumului, Guvernul a avut grijă să direcționeze banii confiscați de la Luca Filat exact unde-l doare mai tare: către angajarea unor noi asistenți personali care au grijă de persoanele cu dizabilități severe, lucru binevenit, spun specialiștii. Și aici au fost identificate probleme din sistem: insuficiența cadrelor, capacitatea redusă de instruire a acestora și lipsa durabilității serviciilor sociale în general.

Potrivit memorandumului, banii returnați au fost destinați sprijinirii asistenței sociale și anume asistenților personali care îngrijesc persoanele cu dizabilități severe. Banii au ajuns prin intermediul Agenției Naționale de Asistență Socială, subordonată Ministerului Muncii și Protecției Sociale. Keystone Moldova, fiind o organizație a societății civile care contribuie la incluziunea socială a persoanelor cu dizabilități, copiilor cu nevoi educaționale speciale și celor în situații de risc, a fost desemnată să monitorizeze și să evalueze cheltuirea fondurilor returnate.

Următorul pas a fost transferul banilor din contul Agenției Naționale de Asistență Socială la nivel local și anume către direcțiile de asistență socială raionale. Direcțiile, la rândul lor, au informat persoanele de pe lista de așteptare despre posibilitatea de a se angaja oficial în calitate de asistenți personali.

„Cererea e de zece mii", ne-a spus într-un interviu Marcel Spatari, ministrul Muncii și Protecției Sociale. „Este un serviciu care costă destul de mult statul. Mai îngreunează procesul și faptul că sistemul de finanțare a asistenților personali este atât de alambicat și dificil. Apoi, autoritățile locale, responsabile de angajare, sunt de multe ori politizate. Respectiv, sunt mai mult sau mai puțin atente la aspectul social. De multe ori banii se epuizează la mijlocul anului și asistenții personali încep să sune pe la minister", a declarat ministrul Muncii și Protecției Sociale.

În așa mod, din lista de așteptare au fost angajați 543 de asistenți personali pentru o perioadă de patru luni.

Mulți specialiști din domeniu și asistenți sociali au declarat că patru luni este o perioadă foarte scurtă. În unele cazuri, povestește Marcela Dilion, managera de program în cadrul Keystone Moldova, juriștii consiliilor locale spuneau că întâmpină dificultăți de ordin legislativ în angajarea persoanelor pentru un termen atât de scurt. „Au fost și cazuri când îngrijitorii au refuzat, chiar dacă erau în lista de așteptare. Nu au vrut să fie angajați doar pentru patru luni", spune specialista despre banii confiscați de la Luca Filat.

Majoritatea raioanelor s-au conformat. Totuși, au existat niște excepții.

Raionul Dubăsari a refuzat în totalitate să se implice, invocând perioada scurtă de angajare a asistenților personali.

Telenești a decis să angajeze un număr mai mare de asistenți personali cu o normă de 0.75, ceea ce înseamnă că au angajat oficial mai mulți îngrijitori, cu salarii mai mici.

Găgăuzia, ca să asigure durabilitatea, a decis să angajeze un număr mai mic de asistenți personali pentru o perioadă de un an și nu de patru luni – 17 din 50 așa cum era prevăzut inițial.

„E clar că angajații erau nemulțumiți că e vorba doar de patru luni și incertitudinea asta creează disconfort și neclaritate, pentru că patru luni este prea puțin și fiind pe lista de așteptare uneori mai mult de un an de zile, e firesc ca oamenii să aibă alte gânduri vizavi de resursele acestea", a declarat Marcela Dilion, managera de program Keystone, Moldova.

Mai mult decât atât, direcțiile de asistență medicală și socială din Capitală și 31 de raioane au găsit o soluție. Aceste au reușit să identifice resurse financiare locale și au prelungit contractul cu încă un an pentru 322 de asistenți personali din totalul de 543 de persoane.

În concluzie, ministrul Marcel Spatari spune că posibilitatea angajării din banii confiscați de la Luca Filat a mai multor asistenților personali a avut un efect pozitiv. „Noi trebuie să ne asigurăm astăzi că asistenții personali sunt angajați stabili și că nu sunt întârzieri la plata salariului. Trebuie să revedem sistemul de finanțare a serviciului de asistent personal și să facem anual planificarea", spune ministrul.