De Adriana Agapii/ Chişinău / Moldova.ORG/ — După recente săpături arheologice, realizate vara aceasta, a fost scoasă la iveală cea mai veche necropolă (cimitir subteran) al Chişinăului, în zona Bisericii Măzărache. Tot aici se presupune că ar fi veche vatră de constituire a Chişinăului. Savanţii sunt siguri că, în apropierea Bisericii Măzărache, s-ar afla prima aşezare din secolul XV a Chişinăului.
Biserica Mărărache este considerat monument de arhitectură de însemnătate naţională. Este unul dinte cele mai vechi locaşuri de cult din Chişinău, care purta hramul Naşterii Maicii Domnului, anul edificării fiind de fapt incert. În anul 1960, biserica a fost cedată comunităţii creştine de rit vechi rus, când i s-a schimbat şi hramul.
În apropierea acestei biserici s-a găsit cea mai veche necropolă a Chişinăului, ceea ce denotă importanţa acestui teritoriu.
Toţi chişinăuienii cunosc anul 1436, ca anul întemeierii oraşului Chişinău, este, de fapt, anul primei menţionări documentare a existenţei oraşului. Dar iată că săpăturile arheologice făcute în zona bisericii au făcut lumină asupra istoriei înfiinţării Chişinăului. Descoperirea în vatra veche a oraşului a unor tezaure monetare sau mixte din epoca romană, a evului mediu timpuriu şi a Hoardei de Aur, secolul XIV, demonstrează că pe acest teritoriu existau aşezări umane înaintea atestării documentare a oraşului (1436).
Însă zona nu este pe deplin protejată de stat, făcându-se autorizaţii e construcţii pentru clădiri. În anul 1997 în timpul unor lucrări duse la construcţia unei clădiri în zona bisericii s-a distrus a patra parte din necropola descoperită aici.
Arheologii luptă pentru acceptarea săpăturilor întreprinse în zonă, protejarea regiunii, cât şi alocarea mijloacelor băneşti pentru continuarea săpăturilor arheologice.
Trebuie să luptăm pentru păstrarea vestigiilor istorice ale neamului, fiindcă fără trecut nu vom putea păşi în viitor.
