De Larisa Muntean/ Chişinău / Moldova.ORG/ — Reprezentanţi ai SUA şi oficiali cehi au declarat că Republica Cehă nu va mai lua parte la preconizatul scut antirachetă american ce urmează a fi instalat în Europa.
De asemenea, Organizaţia de Cooperare de la Shanghai, structură regională ce grupează Rusia, China şi patru ţări din Asia Centrală (Kazahstan, Uzbekistan, Tadjikistan şi Kîrgîzstan), a adoptat o declaraţie politică în care se pronunţă împotriva acţiunilor unilaterale în domeniul apărării antirachetă.
Ministrul ceh al apărării, Alexander Vondra, a explicat că ţara sa s-a retras din acest proiect, frustrată de rolul minor care i se atribuise în cadrul noii reconfigurări a sistemului antibalistic al SUA în Europa, care prevedea stabilirea în Cehia, a unui centru de avertizare timpurie cu rachete.
Iniţial, administraţia de la Casa Albă a ex-Preşedintelui american G. W. Bush a propus staţionarea a 10 rachete de interceptare în Polonia şi a unui radar avansat în Republica Cehă. Rusia a avut obiecţii asupra acestor planuri, ameninţând cu desfăşurarea rachetelor proprii în apropiere de Polonia în cazul în care planul va fi pus în aplicare.
În septembrie 2009, administraţia Preşedintelui Barack Obama şi-a reconfigurat planurile legate de scutul antirachetă, la care, cehilor le-a revenit un rol mai puţin important. Potrivit noii configurări, în Cehia urma să fie amplasat un centru de avertizare timpurie, care să colecteze şi să analizeze informaţiile provenite de la sateliţi pentru a detecta rachetele care ar putea viza teritoriul ţărilor NATO.
Ministrul apărării, Alexander Vondra, a declarat, pe finalul discuţiilor purtate miercuri la Praga cu secretarul adjunct american al apărării William Lynn, că Republica Ceha şi-a dorit să participe la sistemul antibalistic, dar cu siguranţă nu în acest fel. El a menţionat că ţara sa va căuta o altă modalitate de a participa la acest proiect.
Organizaţia de Cooperare de la Shanghai a adoptat miercuri, la finalul summitului de o zi, o declaraţie politică în care se pronunţă împotriva acţiunilor unilaterale în domeniul apărării antirachetă.
“Dezvoltarea unilaterală şi nelimitată a capacităţilor în cadrul sistemului de apărare antirachetă de către un stat sau un grup limitat de state ar putea submina stabilitatea strategică şi securitatea internaţională”, se menţionează în document, transmite Agerpres.
Conflictele interne şi crizele ar trebui să fie soluţionate exclusiv pe cale paşnică, prin dialog politic, iar acţiunile comunităţii internaţionale ar trebui să contribuie la procesele de reconciliere naţională, pe baza dreptului internaţional, se mai menţionează în comunicatul de presă a organizaţiei.
În noiembrie 2010, la summitul Rusia-NATO, părţile au convenit să coopereze la construcţia unui sistem european de apărare antibalistică. La 4 mai 2011, la o reuniune a aceluiaşi consiliu la nivel de şefi de stat major, generalul rus Nikolai Makarov a spus că Moscova este gata să discute orice propunere constructivă privind participarea sa la scutul antirachetă european, cu singura condiţie ca NATO să-i ofere asigurări, în scris, că sistemul preconizat nu-i va ameninţa arsenalul de descurajare nucleară.
