De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Satul din raionul Soldăneşti ce a fost înfiinţat de un ţăran, conform unei legende, care repara roţile de la căruţă cu „cobâla” un instrument special, păstrează cu sfinţenie o comoară lăsată pentru generaţii de Ştefan cel Mare.
Comoara din Cobâlea este stejarul lui Ştefan cel Mare , care a fost loc de odihnă pentru marele domnitor, alinându-i durerile şi necazurile cu umbra sa deasă şi răcoroasă.
Localnicii sunt mândri de faptul că satul lor a servit ca popas de relaxare pentru voievod şi „cel mai curajos dintre domnitorii Moldovei”, după spusele copiilor din localitate.
Se ştie din istorie că Ştefan cel Mare era un mare creştin şi a lăsat comori creştine pe teritoriul întregii Moldove, de pe cele două maluri ale Prutului. Şi bineînţeles, că nu a putut pleca din acest loc fără a construi aici o bisericuţă.
Din păcate biserica construită de domnitor nu a rezistat năvălirii tătarilor, ea fiind din lemn a ars din temelie. Pe locul celei vechi, astăzi se înalţă un alt locaş de cult construit în secolul XIX, după anexarea Basarabiei la Rusia, în stil moldovenesc. Lăcaşul a fost construit timp de doisprezece ani de şase familii de ţigani.
Biserica se află chiar lângă stejarul secular, care protejează cu coroana sa imensă lăcaşul.
Deşi arborele nu a fost studiat de către cercetători, dar se presupune că acesta ar avea circa 700 de ani,iar acest lucru îi acordă titlul de cel mai vechi copac din Europa.
Miturile şi legendele ce bântuie în jurul acestui arbore ar spune că însăşi comoara (stejarul) ar ascunde o comoară. Localnicii satului în timpurile năvălirilor străine, temându-se de vandalizarea bisericii, au scos tot tezaurul din locaş şi l-au ascuns în scorbura încăpătoare a stejarului. Cu timpul scorbura a fost astupată pentru a preveni îmbolnăvirea arborelui, însă comoara nu a fost scoasă, de aceea se consideră că tezaurul din biserică ar fi rămas în scorbură. Dacă e aşa sau nu se ştie cu exactitate. Însă pentru localnici ca şi pentru întreaga populaţie a republicii însăşi arborele este o comoară fără preţ, pe care o păstrează cu sfinţenie.
Astăzi se fac încercări de a duce rodul stejarului mai departe prin puieţi din ghinzile acestuia, însă fără rezultat până acum. Posibil că stejarul nu vrea să mai lase urmaşi. Aşa că nu ezitaţi şi mergeţi la Cobâlea şi admiraţi imensitatea arborelui.
Distanţa de la Chişinău până la Cobâlea este de 132 km.
