De Constantin Tănase
Micul Vîşinski de pe Bâc, Ion Muruianu, ne-a numit pe noi, ziariştii, „câini turbaţi”. Când am auzit-o şi pe asta, am exclamat retoric: O, biata Alianţă de guvernământ! Vede unul Dumnezeu că, din păcate, de multe ori, eforturile ei se „scurg” ca apa în nisip. Şi, pe bună dreptate, ce poate face biata Alianţă când în fruntea Curţii Supreme de Justiţie a ţării stă o clonă perfectă a procurorului stalinist Vîşinski?
Se întâmplă ca în balada despre meşterul Manole: ce ziua Alianţa zideşte, noaptea „justiţia” năruieşte. Care-i soluţia? Bineînţeles, demisia imediată a „specialistului” în problema „câinilor turbaţi”. Dar aceasta nu e totul. Iată ce scrie un cititor drept comentariu la editorialul meu de vineri – „Eu, demolatorul Alianţei de guvernământ”: „La inaugurarea bustului lui Gr. Vieru, s-a apropiat de mine un bărbat, care semăna să fie de la ţară, şi m-a întrebat dacă Filat încă n-a plecat.
Am ghicit în expresia acestuia o mare dorinţă de a-i comunica ceva premierului şi m-am simţit foarte mândru de Vlad Filat. De aceea, îl îndemn: ascultaţi-vă electoratul, veniţi la întâlnirile cu oamenii, caci avem probleme pe care doar cu ajutorul Dvs. le putem rezolva, iar funcţionarii guvernului ne împiedică să vi le facem cunoscute”. Concluzia e una: nu Muruianu şi compania, ci electoratul şi presa liberă sunt aliaţii principali al Alianţei în lupta pentru propăşirea Moldovei!
