Copiii plătesc pentru ignoranța și homofobia părinților

„Vine Vasile gheiul.” Cu aceste cuvinte am fost întâmpinat în satul de baștină, Micleușeni, de un grup de copii care se jucau în parcul înconjurat de liliecii care dau în floare. După masa de Paște, am hotărât să merg cu prietenii cu care vizitasem bunicii pe dealurile pe care pășteam văcuțele atunci când eram mic. Un copil de vreo 10 ani m-a observat atunci când am ieșit pe poartă și a strigat în gura mare. „Vine gheiul!” 

Ceilalți și-au abandonat jocul și au ieșit cu toții, uitându-se la mine ca la ceva… neomenesc. M-am simțit expus și neajutorat. Mi-am continuat drumul liniștit, încercând să nu le acord atenție, crezând că vor reveni la joacă. Cel care mă observase primul a insistat pe același ton plin de dispreț să strige „E ok să fii gay!”, apropiindu-se tot mai mult și mai mult de mine. 

Sentimentul de neputință a fost înlocuit de furie. Nu voiam să se apropie prea mult de mine, și atunci am zis pe un ton ironic. „Daca te vei apropia prea mult, te vei infecta. Știi ca doar se transmite prin aer, nu?”  

Replica mea l-a nedumerit, dar nu l-a descurajat. A continuat să strige: „E ok să fii gay!” și alte cuvinte prea urâte pentru a fi scrise aici. Scrisesem deja în Jurnalul gay: Amenințarea cu moartea pe Instagram și lecția izolării , că oricât de puternic ai fi, ura te găsește mereu nepregătit. 

Prietenii, șocați de cele întâmplate, în încercarea de a mă susține mi-au zis că nu știa ce face. Aveau dreptate. Copiii adesea repetă ceea ce vad sau aud la părinți. Acele cuvinte dezgustătoare nu erau ale lui. El doar rostea vorbele auzite de la părinți, vorbele satului, a politicienilor care promovează ura la televizor sau pe internet. 

Le rostise cu siguranța celui care nu știe niciodată ce spune, dar crede că ceea ce spune e adevărat. Iar asta m-a întristat și mai tare, pentru că așa arată ignoranța. Și ignoranța costă. 

Costă un viitor mai luminos în care ne-am putea înțelege mai bine unii pe alții. Costă o societate mai dezvoltată în care copiii ar putea crește fără frică, fără rușine. Costă viața unor oameni care aleg izolarea sau chiar moartea, pentru că li s-a spus prea des că nu sunt bineveniți. Ne costă drepturile noastre. 

Ignoranța înseamnă nepăsare de sine și ea începe devreme. Se învață ușor, se transmite la masa de sărbătoare, prin glume, în tăceri sau din priviri. 

Atunci când evităm să ne asumăm responsabilitatea pentru acțiunile noastre, individuale sau de grup, alegem ignoranța.

Atunci când punem responsabilitate eșecurilor noastre pe seama cuiva, alegem ignoranța.

Atunci când credem că doar din vina cuiva nu avem ceea ce ne dorim, alegem ignoranța.

Atunci când ne este frică de necunoscut sau judecăm din poziția noastră privilegiată, alegem ignoranța. 

Atunci când ne încăpățânăm și nu vrem să ascultăm sau să fim empatici, alegem ignoranța. 

Trăim timpuri în care dezvoltarea personală și iubirea de sine sunt pe buzele tuturor, și totuși, paradoxal, avem din ce în ce mai multă ură în jurul nostru. Și asta tot din ignoranță. 

Când vom înceta să căutăm responsabili în exterior și vom începe să înțelegem că o parte din responsabilitate ne aparține? Până la urmă, tot ceea ce stă în puterile noastre sunt alegerile noastre, iar alegerile noastre sunt responsabilitatea noastră. 

Dacă aleg ignoranța, nu fac nimic altceva decât aleg să-mi sabotez propria viață. Ea ne învață că vinovați sunt cei din jur, nu eu. Ea pune pe buzele și în mințile noastre ideea „din cauza lor!”  Poate ar trebui ne întoarcem către noi și să ne întrebăm, cât „din cauza lor” este, de fapt, din cauza mea? 

Cauza greutăților din viața ta nu sunt gay-ii care se țin de mână pe stradă, dar poate ura pe care o lași să-ți umple inima. Nu imigranții sunt de vină că nu ai un loc de muncă, dar poate politicieni populiști care luptă cu dușmani inventați pe care alegi să-i crezi. 

Ceea ce ni se întâmplă în viața noastră este și responsabilitatea noastră. Iar Ignoranța costă. Indiferent că ne asumăm sau nu. Fiecare alegere o întreține sau o poate opri. Tu ce alegi?

Autor: Vasile Micleușanu

Vasile este activist queer, fondatorul platformei BangBang.md. Scrie despre drepturile omului, identitate și rezistența în fața urii.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.