La 1 iulie Republica Croaţia a devenit membru al Uniunii Europene, ţară cu care Republica Moldova s stabilit relaţii diplomatice la 28 iulie 1992.
Ambasadorul Extraordinar şi Plenipotenţiar al Republicii Moldova în Republica Croaţia, cu sediul la Budapesta, Alexandru Codreanu se referă la dialogul dintre Chişinău şi Zagreb, precum şi la experienţa croată în procesul de integrare europeană.
– Domnule ambasador, pentru Republica Moldova este utilă experienţă fiecărei ţări care a parcurs drumul spre Uniunea Europeană. Exemplu de ultimă oră este Republica Croaţia care la 1 iulie a devenit membru al UE. Pornind de la un comentariu despre cooperarea bilaterală moldo-croată, în special în ultimul an, să ajungeţi şi la experienţa acestei ţări pe care Republica Moldova ar putea să o preia.
Relaţiile bilaterale moldo-croate au cunoscut o ascensiune favorabilă pe parcursul celor 21 de ani de la stabilirea relaţilor diplomatice. Dacă e să mă refer la ultimul an, amintesc că a avut loc o vizită importantă la nivelul şefului diplomaţiei moldoveneşti. În noiembrie 2012 viceprim-ministru, ministrul Afacerilor Externe şi Integrării Europene, Iurie Leancă, a întreprins o vizită oficială la Zagreb, fiind semnat şi un acord important, Acordul interguvernamental cu privire la Parteneriatul European.
De asemenea, a fost şi o vizită semnificativă pe dimensiunea parlamentară. Delegaţia ţării noastre a fost condusă de preşedintele comisiei parlamentare pentru politică externă şi integrare europeană Igor Corman, fiind discutate diverse aspecte ale cooperării bilaterale. Tot în anul 2012 au avut loc consultări politice interministeriale, după o pauză de mai mulţi ani. Astfel, o delegaţie din Croaţia a efectuat o vizită la Chişinău, agenda căreia a inclus multiple întrevederi în contextul promovării unui dialog armonios dintre Zagreb şi Chişinău.
Pentru ţara noastră Croaţia este un exemplu pe mai multe planuri, de la tranziţia de succes la procesul de integrare europeană. În acest context, a avut mai multe etape importante. A trecut de la o entitate federală la un stat independent, de la o economie planificată la una de piaţă, de la un sistem autocratic la cel democratic. Şi toate acestea simultan, pe parcursul a 2 decenii, această perioadă fiind intensă în istoria statului. Iar la 1 iulie a obţinut un mare succes în procesul de integrare europeană – a devenit membru al UE. Pe viitor dorim să fructificăm prevederile Acordului interministerial de care aminteam, deoarece este o experienţă, experienţă de ultimă oră de aderare la spaţiul comunitar. Sper să beneficiem de susţinere din partea Croaţiei, atât pe dimensiunea politică, diplomatică, precum şi în alte domenii concrete – ajustarea legislaţiei naţionale la cea europeană, transformarea instituţiilor, implementarea reformelor pe interior. Acestea sunt aspecte de interes pentru Republica Moldova.
– În cadrul discuţiilor referitoare la procesul de integrare europeană, în special despre pachetul balcanic, Croaţia era dată drept exemplu. Negocierile cu UE au avut un ritm constant şi rezultatul este cunoscut – a devenit cel de al 28-lea membru al spaţiului comunitar. Această experienţă croată este valabilă pentru ţara noastră la ora actuală?
Croaţia de mai mult timp a început drumul spre Uniunea Europeană. Acum 10 ani a depus cererea de aderare, iar negocierile s-au derulat pe parcursul a 7 ani şi jumătate. A fost un proces de durată, dar cu succes, cu realizări. Dacă e să comparăm cu ţările vecine din Sud-Estul Europei, atunci Croaţia a parcurs drumul spre UE mai rapid. A fost nevoie de eforturi sporite, de perseverenţă, claritate în viziuni, chiar ambiţie aş spune, de a merge cu încredere spre scopul propus. Şi la festivitatea de aderare de la 1 iulie, liderii UE, dar şi ai statelor membre prezenţi la Zagreb au apreciat această performanţă. În acest context, experienţa Croaţiei este importantă pentru noi, fiind recentă, actuală. Cunoaştem că procesul de negocieri devine tot mai complex şi e bine să cunoaştem experienţa Croaţiei în acest sens. Or, este utilă şi experienţa tranziţiei pe care a parcurs-o această ţară spre un sistem democratic, o economie de piaţă – valori europene pe care şi ţară noastră trebuie să le utilizeze. Ne bucură faptul că Republica Croaţia este un susţinător al extinderii UE. Prin semnarea Acordului bilateral cu ţara noastră, de fapt, această susţinere va fi continuată, menţinută la diverse nivele. De exemplu, ministrul croat al Afacerilor Externe participă în grupul privind Acţiunea Europeană pentru Republica Moldova. Este un exemplu de susţinere politică. Diplomaţia de la Zagreb este activă în ce priveşte extinderea Uniunii Europene spre Sud-Estul Europei, dar are şi o deschidere spre spaţiul Parteneriatului Estic din care face parte şi Republica Moldova.
