- *Alex, salut! Sunt Diana de la Moldova.org. Putem vorbi?
Alex îmi răspunde calm și distant, de parcă ar vorbi cu un reprezentant comercial și mă roagă să revin peste 15 minute. Revin și îl întreb dacă este în siguranță. Alex îmi spune că poate vorbi, însă adaugă „nu sunt în siguranță, pur și simplu sunt singur acum”.
Timp de câteva luni am încercat să invităm locuitori din regiunea transnistreană la Oameni Simpli. Deși știam că nu vor vorbi deschis pe teme politice, ne-am gândit că criza ar fi un prilej bun să ne apropiem de oamenii de peste Nistru, să vedem cum arată viața lor cotidiană, cum merg la școală, serviciu sau fac cumpărături.
Deși le-am dat asigurări că nu vom aborda subiecte politice, care le-ar pune în pericol siguranța, zeci de persoane pe care le-am contactat au refuzat invitația. La fel au răspuns și cei stabiliți de mai mult timp în dreapta Nistrului, declarând că-și fac griji pentru siguranța rudelor rămase acolo.
Sub protecția anonimatului, am decis să-ți relatăm cum și-au motivat acești oameni frica de a vorbi în fața camerelor, dar și cum criza actuală îngrădește și mai tare libertatea de expresie din regiunea transnistreană.
„Vânătoarea de vrăjitoare”
*Alex (n.red.: nume modificat) este un tânăr dintr-un oraș din stânga Nistrului. Am discutat cu el la telefon o oră și jumătate despre situația din regiune și părea deschis. A doua zi însă a refuzat să mai vină la interviu, scriindu-mi „că există îngrijorări serioase cu privire la siguranța sa, pentru că în stânga Nistrului a fost declarată o adevărată vânătoare de vrăjitoare”.
Tânărul spune că oamenii nu vorbesc cu jurnaliștii pentru că se tem de consecințe. „Oamenii fac adesea acest lucru la nivelul intuiției, fiind ghidați de instinctele lor primare de supraviețuire. Mă exprim mai critic pentru că exact așa este. Persoanele simt pericolul și încearcă să-l evite”, constată el.
Alex evită să spună care ar fi consecințele exacte pe care le-ar suporta cei care vorbesc, dar precizează că în stânga Nistrului nu a existat niciodată liberă exprimare. Potrivit lui, dacă te uiți la statisticile deciziilor instanțelor judiciare, „adică câte achitări și verdicte s-au pronunțat acolo pe malul stâng în ultimii ani totul devine imediat clar”. Alex spune că are un cunoscut, judecat în baza unui „articol politic”, care a fost eliberat acum câteva luni din detenție, unde „mai nu a murit”.
Dușmanii poporului
Alex, care are în spate experiența implicării în diferite proiecte civice, spune că a obținut calificativul neoficial „de dușman al poporului”. Asta pentru că orice implicare a oamenilor din stânga Nistrului în diferite proiecte sau deplasări la traininguri pe malul drept al Nistrului este tratat ca o „trădare de patrie”.
„Uite, se adună dușmanii poporului și se duc la Chișinău, la un training, unde li se vor spune lucruri ostile despre malul stâng” – acestea sunt mesajele pe care le vede Alex în spațiul public. „Până unde se poate ajunge?!”, se întreabă el.
O nouă inițiativă pentru persecutarea cetățenilor
În această perioadă, pretinsul „procuror general” al regiunii transnistrene, Anatoli Gurețki, a propus o inițiativă privind sancționarea penală a persoanelor care vor colecta, stoca și transmite date cu caracter personal sau informații „clasificate” către cetățeni, organizații și autorități străine.
Conform așa-numitului „proiect de lege”, transmiterea „transfrontalieră” a acestor date ar putea fi pedepsită cu o amendă cuprinsă între 1.800 și 2.700 de dolari sau cu închisoare de până la 8 ani. În cazul în care informațiile sunt transmise de un „grup organizat”, sancțiunile se înăspresc: amenzi între 2.700 și 3.150 de dolari sau până la 10 ani de detenție.
Vadim Vieru, avocat Promo-LEX, spune că, în opinia sa, proiectul a fost creat cu două scopuri. „În contextul acestei crize de gaze, foarte multe date o să fie solicitate de Moldova și ele sunt deja solicitate de Moldova, care îi fac, de fapt, pe dânșii vulnerabili. Și în contextul dat, ei au elaborat un proiect care, în primul rând, este destinat să responsabilizeze așa numiții funcționari publici de la dânșii”, spune Vadim Vieru.
Totodată, potrivit lui, cel de-al doilea scop ar pute fi persecutarea cetățenilor. „Acest proiect poate fi interpretat foarte extins și poate fi aplicat la orișicare cetățean care trimite o scrisoare la Chișinău. Adică, el poate fi interpretat foarte larg”, explică expertul.
O „lege” neclară
Și Alex observă că în aceste momente autoritățile locale reacționează foarte brusc la orice declarații critice în direcția lor. „Proiectul de lege, în opinia mea, este un mecanism convenabil de influență, pentru că această lege în forma în care este scrisă în prezent este foarte neclară”, spune Alex.
„Nu înțelegem ce fel de informații pot fi considerate personale sau pot intra sub sfera de aplicare a acestei legi. Pentru că datele personale sunt și numele de familie, prenumele, anul nașterii, fotografia. Dacă am să postez o fotografie dintr-o excursie, de exemplu în Suceava, și aș scrie numele dumneavoastră, câți ani aveți și că ne-am distrat acolo, atunci am împărtășit informațiile personale. Acum ce ar trebui să fac? Să plătesc o amendă, sau muncă corecțională, sau să merg la închisoare, pentru doi ani?”, se întreabă retoric Alex.
Potrivit lui, teoretic, este posibil ca orice cetățean al malului stâng să cadă sub incidența acestei legi.
Alex mai spune că există, aparent, un fel de teamă în rândul autorităților din stânga Nistrului. „Se pare că există îngrijorări, pe care nu le înțeleg încă, pentru că probabil că sunt negocieri pe subiecte care nu sunt disponibile public… Și acest proiect este un element, o încercare de a se proteja”, explică el.
„Le este frică că vorbele lor vor fi folosite împotriva lor”
Marta* (n.red.: nume modificat) este o tânără din stânga Nistrului care nu a venit la interviul nostru video, dar a vorbit despre fricile ei sub acoperirea anonimatului.
Deși activează de câțiva ani în dreapta Nistrului, Martei încă îi este frică să vorbească deschis. „Nu pot să vorbesc în numele altor persoane, dar pot să spun că în timpul activității mele din stânga Nistrului m-am confruntat de multe ori cu faptul că oamenii nu vor să vorbească”, spune ea. Oamenii sunt foarte prudenți și se autocenzurează. „Le este frică că vorbele lor vor fi folosite împotriva lor”, explică ea. Temerea oamenilor se intensifică în special dacă este vorba despre jurnaliști din afara regiunii.
Marta povestește cum, atunci când încă locuia în stânga Nistrului, avea o colegă a cărei mamă lucra într-o grădiniță. Într-o zi angajații grădiniței au fost sunați de către reprezentanții unei instituții specializate și li s-a spus să nu comunice cu nimeni care ar avea legături cu finanțare externă. Marta spune că aceasta s-ar referi și la finanțarea unor organizații internaționale. „Dacă ați fost contactați, sunați și avertizați imediat”,au fost atenționați angajații. „Și acest avertisment a fost lansat pentru toate instituțiile de stat și municipale”, spune Marta.
O tensiune constantă este creată în regiune, susținută de astfel de întâmplări relatate de rude sau cunoscuți. „După aceștia veneau și ei dispăreau”, spune Marta despre oamenii activi, care își exprimau opiniile pe social media. De aceea, adaugă ea, dacă vorbim despre libertatea de exprimare, „desigur că ea nu există și există sentimentul de autocenzură, care funcționează ca un limitator.”
„Fie îți ții părerea pentru tine, fie vei discuta la bucătărie, ca în Uniunea Sovietică. Sau, dacă nu mai suporți complet, atunci pleci de aici. În general, oamenii au încă legături de familie foarte puternice și, chiar dacă sunt gata să-și exprime părerea, se vor gândi la cei dragi”, a adăugat ea.
Iluzia unei vieți pașnice
Marta spune că această teamă este cultivată în oameni de zeci de ani și, prin urmare, autoritățile obțin rezultatul dorit, o populație care se autocenzurează. „Acum 10 ani situația era așa. Și acum, cu întărirea presiunii politice dinamica aceasta este mai vizibilă, iar oamenilor le este frică să spună ceva”, crede Marta.
În același timp, potrivit Martei, în stânga Nistrului se creează iluzia unei vieți pașnice, unde „nu sunt probleme, toată lumea este fericită”.
„În timpul crizei energetice, eu nu eram în regiune, dar urmăream o persoană, prezentatoare de radio de aici, care mai are un blog. Și ce auzeam? «A 21-a zi fără gaz… Nu suntem descurajați… Valorile familiei noastre sunt mai puternice decât aceste probleme. Suntem la aer curat.» Iată așa o idealizare”, spune Marta.
Tânăra mai spune că în opinia ei, nemulțumirea a crescut, iar acest lucru s-a simțit în această perioadă în care nu era gaz, iar serviciile de securitate de stat au lucrat mai intens. Drept urmare, în opinia ei, comunitatea de aici care era foarte, foarte închisă, are dinamica de a se închide și mai mult.
„Din această cauză eu am plecat, pentru că nu există niciun sentiment aici că oamenii sunt gata să schimbe ceva. Ei fie vor pleca, fie se vor resemna. Nu există nicio masă critică care s-ar putea uni ca să-și promoveze propria idee. Acestea sunt procese specifice pentru o societate mai mult sau mai puțin modernă, care nu se vor întâmpla aici”, a mai spus tânăra.
„O să faceți X, Y, o să ajungeți ca dânșii”
Vadim Vieru, avocat la Asociația Promo LEX, spune că oamenilor din stânga Nistrului le este frică să stea de vorbă cu jurnaliștii „pentru că ei se trezesc a doua zi dimineața cu KGB-ul lângă ușă”. Potrivit lui, structurile specializate de acolo monitorizează foarte atent tot ce se publică pe subiectul transnistrean. Respectiv, frica de a vorbi e legată de teama că o să fie trași la răspundire penală de actuala administrație.
În context, juristul reamintește despre cazul opozantului Oleg Horjan, care a fost ucis în locuința sa în iulie 2023. (n. red. Oleg Horjan a fost un politician de opoziție din regiunea transnistreană, care a fost condamnat la 4,5 ani în stânga Nistrului, pentru „acțiuni violente față de un reprezentant al puterii”), dar și despre cazurile lui Ghenadie Ciorba, care a fost închis pentru participarea la un protest pașnic și exprimarea opiniilor pe rețelele de socializare (n. red. Ciorba a fost arestat pe 3 iulie 2020, a doua zi după protestul spontan de lângă podul de la Râbnița, după ce administrația transnistreană a închis circulația peste Nistru sub pretextul pandemiei, iar sute de oameni nu au mai putut merge pe malul drept la muncă, la tratament sau în vizite), dar și despre cel al lui Mihail Ermurachi, un bătrân de 73 de ani, care în vara 2021 a fost condamnat la 3 ani și 6 luni de detenție pentru că, într-o discuție privată, l-ar fi numit „mercenar” pe așa-zisul lider al regiunii.
Cazuri la CtEDO
Vadim Vieru explică că frica a fost gradual impusă în regiune. „Și sunt mesaje transmise foarte clar și sistematic. Și mesajele sunt destul de eficiente: «O să faceți X, Y, o să ajungeți ca dânșii»”, spune el.
Potrivit lui, autoritățile locale se tem că libera exprimare o să genereze mișcări de protest. „Mișcarea de protest poate să ducă la acțiuni de revoltă și schimbarea administrației”, explică juristul.
În context, expertul povestește un caz mai recent, înregistrat de Asociația Promo-LEX, despre un dosar, recent comunicat de CtEDO, în care o doamnă, care a făcut în 2017 o expoziție de artă în Tiraspol, s-a pomenit a două zi cu MGB-ul la birou.
După ce Curtea Europeană a început să examineze acest caz, iar Promo-LEX a făcut un comunicat de presă, doamna a solicitat ca acesta să fie retras, pentru că nu vrea să-și mențină cererea, „pentru că ea și părinții săi locuiesc în regiune și lor le este frică.
„«Am copil, eu, mama, tata, o să avem probleme. Tata și mama lucrează în funcții publice și o să-i dea afară»… și tot așa mai departe. Adică, doamna a ajuns cu dosar la CEDO, etapă destul de avansată, și ea a renunțat la dosar”, povestește el.
Vadim Vieru explică că frica este motivată de frică cultivată în mod intenționat. „KGB-ul local trimite scrisori oficiale și amenință oamenii. De exemplu, «noi am văzut cum tu colaborezi cu ONU. Vezi că ceea ce faci tu este începutul unui infracțiuni de trădare de patrie. Noi îți recomandăm să te oprești»”, mai adaugă avocatul.
Legi ca-n Rusia
Imediat după lansarea noului proiect de lege de către Anatoli Gurețki, Asociația Promo-Lex a lansat un comunicat în care a declarat că această inițiativă survine la scurt timp după adoptarea unei legi similare în Federația Rusă, amplificând riscurile pentru jurnaliști, apărătorii drepturilor omului și pentru orice persoană care dezvăluie informații de interes public sau colaborează cu mass-media de pe malul drept al Nistrului.
„În acest context, structurile transnistrene vor dispune de un nou instrument pentru a reduce la tăcere vocile critice și a descuraja locuitorii regiunii să transmită informații despre ilegalitățile și abuzurile care au loc regiune”, a declarat Asociația.
În acest context Promo-LEX a solicitat Guvernului R. Moldova, partenerilor internaționali, misiunilor diplomatice și organizațiilor de protecție a drepturilor omului, inclusiv Misiunea OSCE din Moldova să depună eforturi politice și diplomatice rapide și eficiente privind sistarea imediată și necondiționată a oricăror inițiative sau acțiuni din partea structurilor transnistrene, îndreptate împotriva protecției și apărării drepturilor fundamentale ale omului în stânga Nistrului.
Recent, regiunea a respins propunerea unui pachet de ajutor de 60 mln de euro din partea UE, care includea și respectarea drepturilor omului pe malul stâng al Nistrului.
