Cultura de căpătâi a Europei (VIDEO)

De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Încercaţi să vă închipuiţi o lume civilizată acum 6000 de ani în urmă pe Pământ. Unde aţi plecat cu gândul?Tocmai în Egiptul Antic? Prea departe, era de ajuns să mergeţi câteva sute de kilometri până în nordul republicii. De ce aici? Pentru că anume aici, pe teritoriul dintre Carpaţi şi Nipru cu 5000-6000 de ani în urmă adică cu circa 3000 de ani î.Hr. exista o civilizaţie înfloritoare, numită cultura Cucuteni Tripolie.

Denumirea acestei culturi, care s-a manifestat în special prin ceramică fină şi extrem de frumos pictată, a pornit în special de la localităţile de hotar ale regiunii în acare s-au găsit artefacte ale acestei vechi civilizaţii.

Cultura Cucuteni era răspândită în Moldova, nord-estul Munteniei, sud-estul Transilvaniei şi Basarabia şi se caracteriza printr-o ceramică de foarte bună calitate, bogat şi variat pictată.

Ceramica din cultura Cucuteni este unică în Europa, găsindu-se unele asemănări, destul de pregnante, doar între ceramica Cucuteni şi o ceramică dintr-o cultură neolitică din China. Între cele doua culturi este o distanţă de timp foarte mare, cea din China apărând după circa un mileniu faţă de cea de la Cucuteni. Cum se explică aceste asemănări? Ele nu sunt explicate, ele doar există.

Pe ceramica Cucuteni predomina decorul în spirală, cu numeroase variante şi combinaţii. Prin prezenţa printre obiectele ce aparţin de această cultură a multor statuete antropomorfe ce imită figuri feminine, s-a constatat că femeia avea o importanţă foarte mare, fiind cea prin intermediul căreia perpetua neamul.

Populaţia aparţinând culturii Cucuteni avea o organizare protourbană, cu locuinţe mari, cu vetre interioare. Aveau ca ocupaţie vânătoarea, agricultura şi meşteşuguri casnice, cum ar fi: ţesut, olărit, confecţionare de unelte.
În locuinţele ce fac parte din cultura Cucuteni au fost întâlnite câteva cazuri unde, în podeaua locuinţelor, au fost descoperite oase umane, o posibilă mărturie a faptului că oamenii se îngropau la temelia caselor, în mod ritualic. Acest lucru pare să fie susţinut şi de lipsa necropolelor.

Referindu-se la această cultură, Dr. Anthony, profesor de antropologie la Hartwick College din Oneonta, New York, spunea: „La apogeu, în jurul anului 4500 î.Hr., Vechea Europă era unul dintre locurile cele mai rafinate şi avansate din punct de vedere tehnologic din lume şi prezenta multe din semnele politice, tehnologice şi ideologice ale civilizaţiei". Fiindcă obiectele de artă descoperite denotă şi o dezvoltare tehnologică şi intelectuală avansată a oamenilor ce au fost în stare să meşterească astfel de capodopere şi toate aceste lucrări aproape simetrice sunt făcute pe timpul când roate olarului nu se inventase încă.

Deşi, majoritatea vaselor datează de peste 6000 ani, culorile s-au păstrat intacte. „Acesta este marele mister al ceramicii de Cucuteni. Privind-o, ea emană o magie care îţi linişteşte ochiul, dar, totodată, ridică atâtea semne de întrebare: ce simbolizează aceste ornamente, spirale, vârtejuri, forme ale vasului?… Este o ceramică deosebită ca şi structură morfologică, ca şi formă”, spune Ion Tentiuc, doctor conferenţiar, şef secţie Arheologie a Muzeului Naţional de Arheologie şi Istorie a Moldovei.

Şi în timp ce toată omenirea îşi îndreaptă ochii spre o civilizaţie înfloritoare ca cea a Egiptului Antic, dr. Roger S. Bagnall, cunoscut specialist în arheologia egipteană, a remarcat că "la vremea aceea, cu siguranţă că egiptenii nu făceau astfel de obiecte de olărie".

Cercetările şi descoperirile ridică această cultură la rangul de civilizaţie a lumii antice. Scrisul încă nu se inventase şi de aceea nu ştim cum îşi ziceau aceşti oameni.

Dacă până acum se considera că omul preistoric era un om limitat care se gândea numai cu ce să se hrănească astăzi, atunci descoperirea unor astfel de culturi, care nu cedează cu nimic în faţa ceramicii făcute în secolul XX, considerat civilizat, răstoarnă la 180 de grade toate aceste viziuni despre omul preistoric şi lumea preistorică. Şi cu atât mai mare este bucuria şi satisfacţia că aceste vestigii au fost găsite pe teritoriul ţărişoarei noastre.
 

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.