Cum gestionezi deșeurile la țară? Cum convingi oamenii să nu mai arunce gunoiul pe câmpii? Cum te asiguri că albiile râurilor rămân curate? Acestea au fost întrebările cu care mai mulți primari din nordul țării, care sunt partenerii proiectului „Mă Implic”, dar și manageri ai operatorilor de servicii comunale au venit la Risipeni, Fălești, pentru a învăța despre bunele practici aplicate de administrația comunei, care a reușit să dezvolte un serviciu intercomunal eficient.
Administrația primăriei Risipeni a găsit soluția pentru problema gunoiului. A început să colaboreze cu alte patru comune (Taxobeni, Scumpia, Horăști, Izvoare). A adunat astfel 13 sate, a discutat fiecare pas cu localnicii și i-au făcut parte activă în rezolvarea acestei probleme. „Și după doi ani de la crearea și lansarea serviciului de colectare și transportare a deșeurilor menajere, am ajuns la sate mult mai curate, oameni responsabili și implicați, un serviciu care are grijă de mediu, dar și contribuie la dezvoltarea noastră, ca o comunitate”, susține Dmitri Mosoreti, edilul comunei Risipeni, la începutul întâlnirii cu primarii.
Enlarge
Totul a început în anul 2019, când Proiectul de implicare civică în guvernarea locală „Mă Implic” a anunțat un apel deschis de granturi pentru dezvoltarea serviciilor de gestionare a deșeurilor. „Atunci ni se părea totul extrem de simplu. Voiam să colectăm gunoiul din localitate, iar pentru asta aveam nevoie de niște tomberoane și o autospecială. Însă, cu fiecare etapă a proiectului am început să înțelegem complexitatea acestuia. De aceea, ne-am adunat mai multe comune, iar asta ne-a asigurat un buget disponibil mai mare, dar și ne-a permis să accesăm un grant mult mai valoros… Experiența ne-a arătat că doar printr-o colaborare activă între comunități, putem să organizăm un serviciu eficient și sustenabil pentru un număr mai mare de oameni”, recunoaște Mosoreti.
„Unde ducem acest gunoi?”
Procesul de creare și dezvoltare a serviciului de gestionare a deșeurilor a fost unul destul de anevoios, dar primarii nu și-au pierdut motivația. „După ce am cumpărat autospeciala și tomberoanele, când aveam operatorul care să se ocupe de colectarea și transportarea gunoiului, ne-am ciocnit cu marea problemă – unde ducem acest gunoi? Gospodăria comunală Fălești, care are un poligon cu o linie de sortare și este în apropierea noastră, ne-a refuzat să depozităm gunoiul acolo. De aceea, a trebuit să căutăm o soluție imediată”, povestește primarul comunei Risipeni.
Astfel, deja de doi ani, gunoiul colectat de la cele 13 localități este transportat la o distanță de 50 de km, la poligonul din Ungheni, unde se află una dintre cele patru gunoiști autorizate din Republica Moldova. „Parcurgem o distanță lungă, dar este bine că am găsit locul potrivit unde să ducem gunoiul colectat”, adaugă Mosoreti.
Tarif unic de 35 de lei lunar
În cadrul schimbului de experiență, primarii celor cinci comune au povestit că după discuția cu localnicii și procurarea tehnicii necesare, au stabilit un tarif unic de 35 de lei lunar de la fiecare gospodărie pentru colectarea deșeurilor de două ori pe lună. De asemenea, odată cu lansarea serviciului de colectare a deșeurilor a fost impusă și o taxă de salubrizare de trei lei lunar pentru fiecare locuitor. „Și dacă la început unii oameni se indignau, în cei doi ani au devenit mai deschiși și dispuși să plătească, înțelegând că nu plătesc pentru gunoiul pe care-l produc, ci pentru serviciul de colectare și transportare”, explică primarul comunei Risipeni. Totodată, spune el, a crescut și numărul gospodăriilor care au încheiat contracte cu operatorul. „De la 1100, am ajuns la 1850 de contracte”, subliniază Dmitri Mosoreti.
În același timp, Lilia Dubăsari, primara comunei Taxobeni, una dintre cele cinci care au creat un serviciu de gestionare a deșeurilor, susține că oamenii din localitatea ei au fost dispuși să plătească pentru acest serviciu, fiind inspirați de bunele practici pe care le vedeau în localitățile din apropiere. „Circa 80% dintre gospodării au încheiat contracte cu operatorul de colectare a deșeurilor chiar în primele luni. Ceea ce arată cât de necesar și așteptat era acest serviciu”, spune ea. De asemenea, fiecare comună a amenajat câte două zone, unde oamenii să poată depozita deșeurile rămase în urma construcțiilor, dar și deșeurile vegetale: crengi și frunze. „Lucrul cel mai important este să fii sincer cu oamenii, să le explici, să cauți împreună cu ei alternative și să-i faci să fie responsabili civic”, subliniază Mosoreti.
Importanța sortării gunoiului
În faza doi a proiectului, primarii își propun să se concentreze pe sortarea gunoiului. Acest subiect a stârnit și mai mult curiozitatea participanților la discuție. Întrebările păreau să nu se mai termine. „Le separi, dar unde le duci? Cine o să le ia? Cum îți acoperi aceste cheltuieli?”, se întreba Veaceslav Sanduleac, primarul comunei Bilicenii Noi. El a povestit că a colectat separat cutiile de aluminiu, sticlele de plastic după culori, le-a compactat, dar ulterior n-a găsit nicio întreprindere de reciclare care să vină să le ia. „De un an caut și nu am ce face cu aceste cuburi mari de materie reciclabilă. Nimeni nu vine să ia o cantitate atât de mică, iar transportarea lor poate să mă coste mai mult decât ceea ce aș primi pentru ele”, recunoaște Sanduleac.
Enlarge
În pofida acestor dificultăți, sortarea gunoiului este direcția pe care ar trebuie să se concentreze în viitor primarii, este de părere Alexandru Ambros, fostul primar al orașului Ungheni, dar și managerul proiectului „Deșeuri solide în Republica Moldova”. „Chiar dacă sticlele de plastic și cutiile de aluminiu constituie 20% din gunoi, acestea ocupă 50% din volumul gunoiștelor, ceea ce e mult mai grav în situația în care noi avem atât de puține gunoiști autorizate în țară”, subliniază expertul. El spune că trebuie să privim în perspectivă și să nu căutăm venituri și foloase imediate. „Iar aceste materii reciclabile pot fi depozitate într-un spațiu, până se adună cantitatea potrivită pentru a fi preluată de către un operator”, adaugă el.
Faza doi a proiectului: separarea deșeurilor
Lilian Danilov, manager de proiect, afirmă că „Mă Implic” a sprijinit peste 30 de primării, să îmbunătățească și să eficientizeze serviciile de gestionare a deșeurilor. „Iar practica ne arată că deși localitățile sunt diferite, mai devreme sau mai târziu ajungem la un model unic de gestionare a deșeurilor și anume, de colectare selectivă. Iar selectarea nu este doar de natură financiară, pentru că dacă începi să calculezi nu-ți iese, și ca să-ți iasă ar trebui să ai volume mari de astfel de deșeuri, dar e și de natură socială, pentru că reduce din volumul depozitului foarte mult, dar și are multe efecte de reducere a poluării mediului”, subliniază expertul. De aceea, în faza doi a proiectului, în comuna Risipeni vor fi instalate cel puțin opt containere în care oamenii să arunce sticlele de plastic și de aluminiu, care ulterior vor fi transportate din contul primăriei la operatorii care le reciclează.
De asemenea, pentru autoritățile care-și propun să lanseze serviciul de gestionare a deșeurilor, Alexandru Ambros, recomandă să se orienteze pe două pubele, pentru sortarea deșeurilor, o autospecială cu încărcare din spate și cu un volum de 10-16 metri cubi, „să colectați eficient deșeurile, dar și să puteți trece prin ulicioarele satelor de la noi”, a subliniat expertul. Un pic mai târziu, primarii au putut vedea cu ochii lor cum arată autospeciala cumpărată de comuna Risipeni în cadrul proiectului „Mă Implic”.
Potrivit lui Dmitri Mosoreti, costul proiectului de gestionare a deșeurilor pentru cele cinci comune a fost de 4 milioane de lei, dintre care 2 milioane 200 au fost oferite de către donator. „Proiecte de dezvoltare a localităților sunt multe, dar e necesar să ne implicăm și să fim gata să investim în lucrurile care contează pentru localitatea noastră”, a conchis primarul comunei Risipeni.
14 grupuri de APL-uri din Moldova vor beneficia de o guvernare locală mai puternică și de un acces sporit la servicii publice de calitate, datorită sprijinului proiectului „Mă Implic”. Scopul principal al proiectului este consolidarea guvernării locale și sporirea accesului populației la servicii publice mai bune. Această inițiativă va aduce beneficii pentru aproximativ 106.000 de cetățeni. Proiectul „Mă Implic” este finanțat de Guvernul Elveției și implementat de Skat Consulting.
