TikTok, aplicația care a cucerit o mare parte din adolescenții din lumea întreagă (circa 45 de milioane) prin videourile scurte și dinamice, a ajuns iarăși în atenția liderilor mondiali.
După ce a fost interzisă sau restricționată în mai multe state pentru că ar colecta date cu caracter personal, aplicația mai este acuzată că s-ar transforma într-o platformă de distribuire a știrilor false, dar și de promovare a unor persoane extremiste.
Datorită TikTok, Călin Georgescu, un candidat necunoscut la prezidențialele din România ajunge în turul doi al scrutinului cu cel mai mare număr de voturi. Ulterior, directorul executiv al aplicației Shou Zi Chew a fost chemat în Parlamentul European să dea explicații, să povestească cum au funcționat algoritmii în acest caz.
„Nu este vorba despre libertatea de exprimare”
Liliana Vițu, președinta Consiliului Audiovizualului din Republica Moldova, a declarat în cadrul unei emisiuni TV, că aplicația este „un instrument de interferență externă, creat pentru manipulare digitală. […] Platforma nu își transparentizează algoritmii și permite amplificarea artificială a unor mesaje prin conturi create special pentru campanii de manipulare”, susține Liliana Vițu. Potrivit ei, legislația Republicii Moldova cu privire la serviciile digitale ar trebui să fie ajustată cât mai rapid posibil la cea din Uniunea Europeană, pentru a preveni astfel de situații.
Cu toate acestea, în cadrul aceleiași emisiuni TV, Iulian Groza, directorul executiv al Institutului pentru Politici și Reforme Europene, a declarat că și UE mai are de lucru la completarea Regulamentului cu privire la serviciile digitale. „Noile tehnologii devin un pericol pentru securitatea națională și un instrument de luptă în războiul hibrid. Iar UE trebuie să găsească soluții, pentru a interveni. Nu cred că o soluție în acest caz este închiderea sau interzicerea TikTok. Pentru că în locul ei ar putea să apară peste noapte alte platforme și lucrurile nu se vor schimba. Trebuie să înțelegem că lumea digitală e un nou spațiu de luptă, luptă informațională, luptă hibridă, unde e nevoie să fie păstrat un echilibru între drepturile omului, statul de drept și securitatea națională”, a subliniat expertul.
Declarațiile celor doi vin în contextul anunțării rezultatelor primului tur la alegerile prezidențiale din România, unde un candidat cunoscut doar pe TikTok (Călin Georgescu) s-a clasat pe primele poziții.
La o săptămână distanță de la anunțarea rezultatelor primului tur al scrutinului, șeful statului român Klaus Iohannis a prezentat descoperirile făcute de Consiliul Suprem de Apărare a Țării prin care s-a stabilit că campania de promovare atât de amplă pe rețelele de socializare a lui Georgescu și aproape invizibilă în afara ei a fost bine gândită și plănuită încă în 2016. Totodată, conform datelor Serviciului Român de Informații, TikTok a primit din partea candidatului cel puțin 381 de mii de dolari SUA, pentru ultimele două săptămâni ale campaniei electorale.
Rolul aplicației la scrutinul din România
Deși nu neagă rolul important pe care l-a jucat aplicația la obținerea unui rezultat atât de bun de către candidatul Călin Georgescu la alegerile prezidențiale din 24 noiembrie, Autoritatea Națională pentru Administrare și Reglementare în Comunicație din România (ANCOM) susține că nu poate veni cu restricții împotriva „marilor platforme precum TikTok”, folosit de peste opt milioane de români. Iar marea responsabilitate de a investiga și trage la răspundere sau a veni cu anumite sancțiuni este pe umerii Comisiei Europene, conform Regulamentul privind serviciile digitale (DSA, legea europeană care reglementează activitatea rețelelor sociale și a conținutului online).
„Ceea ce s-a întâmplat în România este un alt clopoțel de avertizare pentru noi: dezinformarea se poate întâmpla în toată Europa cu consecințe foarte dăunătoare. Reacția noastră trebuie să fie imediată și puternică[…] De aceea, facem apel la șeful TikTok să vină în Parlamentul European, să vorbească despre această situație. Acuzațiile sugerează că algoritmii aplicației ar fi influențat rezultatele scrutinului”, a declarat europarlamentara Valérie Hayer, șefa grupului liberal Renew Europe.
La rândul său, Paolo Ganino, purtătorul de cuvânt al aplicației, a negat acuzațiile, afirmând că „este absurd să spui că am favorizat un candidat. Nimeni și niciodată nu a fost tratat diferit de aplicație”.
„Comentarii cumpărate la pachet”
Diana Gălescu, o expertă în comunicare din România, explică într-o postare că „platforma TikTok este mult mai puțin transparentă și mult mai permisivă (dacă plătești bine, mai ales) decât celelalte aplicații, iar cineva a știut și s-a folosit la maxim de asta”. Ea susține că aplicația îți permite să cumperi un pachet de 10.000 de comentarii cu 900 de dolari SUA. „Astfel, algoritmul te va ajuta să-ți crească semnificativ interacțiunile și implicit vizualizările”, explică ea.
Acest lucru este confirmat și de analiza făcută de organizația nonguvernamentală Expert Forum, care susțin că algoritmii aplicației au favorizat mai mulți candidați de extremă dreapta. „Poziția oficială a TikTok este că platforma nu acceptă reclame politice plătite, dar acest exercițiu de PR al lor e contrazis de realitatea în care majoritatea covârșitoare a conținutului rămâne nemarcat. Mai mult decât atât, conturile sunt verificate superficial: ele se declară de divertisment, dar fac propagandă politică la vedere”, susțin autorii studiului.
Banca de date personale
Nu este prima dată când rețeaua TikTok, deținută de compania chineză ByteDance, este criticată. Aplicația apărută în 2017, după un an de la lansarea unui model părinte Douyin, a devenit cunoscută în întreaga lume, în timp ce nu este disponibilă în țara sa de origine, în China continentală.
Iar asta a determinat mai multe state să se îngrijoreze de siguranța datelor personale furnizate de utilizatorii platformei.
În luna mai 2024, în Statele Unite ale Americii a fost aprobat un proiect de lege care să interzică folosirea aplicației TikTok. Proiectul este cunoscut sub numele de „Legea privind protecția americanilor împotriva aplicațiilor controlate de adversari străini”. Asta după ce în februarie 2023, administrația Biden a interzis TikTok pe dispozitivele folosite de angajații federali. Iar în 2022, BuzzFeed a dezvăluit scurgeri audio de la întâlniri interne care au arătat că angajații ByteDance din China au accesat „în mod repetat” date non-publice de la utilizatori americani, inclusiv jurnaliști. Atunci compania a recunoscut că datele personale și adresele IP au fost accesate de către patru angajați ByteDance, care au fost concediați ulterior după ce a fost efectuată o investigație internă.
După anunțarea legii care ar interzice TikTokul în SUA la mijlocul anului 2025, compania a lansat o amplă campanie de publicitate de 2,1 milioane de dolari, în care utilizatorii din SUA povesteau despre modul în care aplicația i-a ajutat pe ei și afacerile lor. De asemenea, reprezentanții TikTok au declarat că vor contesta acest proiect de lege, iar cei 170 de milioane de americani care folosesc aplicația vor putea să o facă în continuare până la încheierea procesului de judecată.
Legislatorii americani recunosc că sunt îngrijorați de faptul că ByteDance ar putea scurge datele utilizatorilor din SUA către guvernul chinez dacă acesta îi va forța.
Restricții și interziceri
Afganistan, India, Iran, Kârgâzstan, Nepal și Somalia sunt țările care interzic total utilizarea aplicației. În timp ce Australia nu permite ca TikTok să fie folosit pe dispozitive emise de unele agenții guvernamentale. La fel o face și Belgia, Canada, Norvegia, Noua Zeelandă, Taiwan și Marea Britanie. Angajații Ministerului Apărării din Danemarca nu se pot înregistra în aplicație, la fel cum nu o pot face funcționarii publici din Franța pe telefoanele de serviciu. Letonia interzice descărcarea aplicației pe dispozitivele de lucru la Ministerul Afacerilor Externe.
Restricții asemănătoare au din 2023 toți angajații Comisiei, Parlamentului și al Consiliului Uniunii Europene. TikTok fiind prima aplicație care a fost interzisă vreodată pe dispozitivele de lucru ale Comisiei Europene.
