Cum întoarcem poporului banii furați?
Exemplul Italiei și lecții pentru Moldova
Aproximativ 20 de pungi negre cu 3,5 milioane de lei au fost ridicați de către ofițerii CNA, PA și SIS pe 19 octombrie 2022. Procuratura Anticorupție a anunțat că există o cauză penală în care sunt investigate acțiunile pretins ilegale de finanțare ilegală a Partidului Politic „Șor". „În baza probelor acumulate, Procuratura Anticorupție și organele de urmărire penală au identificat modalitatea de transmitere a banilor de către grupul criminal organizat în vederea finanțării partidului politic Șor și, în special, pentru acoperirea cheltuielilor de transportare, și de participare a persoanelor organizate la proteste", se arată în comunicatul Procuraturii Generale.
Totuși, ce ar putea să se întâmple cu aceste trei milioane de lei în cazul în care oamenii implicați sunt găsiți vinovați de către instanța de judecată? Dacă judecătorul va dispune confiscarea banilor, aceștia vor putea ajunge în bugetul de stat.
În timp ce în alte țări banii și alte bunuri infracționale confiscate se folosesc pentru proiecte sociale, în Moldova ajung direct în bugetul de stat. Avem o singură excepție: banii confiscați de la Luca Filat, fiul fostului premier. Aceștia au fost direcționați spre o cauză socială: angajarea a peste 500 de asistenți personali, un domeniu subfinanțat de stat. Totuși, am putea învăța de la alte state, cum e Italia, direcționează resursele furate de la cetățeni înapoi la aceștia.
Totuși, ce ar putea să se întâmple cu aceste trei milioane de lei în cazul în care oamenii implicați sunt găsiți vinovați de către instanța de judecată? Dacă judecătorul va dispune confiscarea banilor, aceștia vor putea ajunge în bugetul de stat.
În timp ce în alte țări banii și alte bunuri infracționale confiscate se folosesc pentru proiecte sociale, în Moldova ajung direct în bugetul de stat. Avem o singură excepție: banii confiscați de la Luca Filat, fiul fostului premier. Aceștia au fost direcționați spre o cauză socială: angajarea a peste 500 de asistenți personali, un domeniu subfinanțat de stat. Totuși, am putea învăța de la alte state, cum e Italia, direcționează resursele furate de la cetățeni înapoi la aceștia.
Apasă pe titlul care te interesează:
|
E octombrie 2015. Vlad Filat rămâne fără imunitatea parlamentară, apoi e reținut timp de 72 de ore pentru corupere pasivă și trafic de influență, în dosarul privind furtul miliardului. În 2017, averea lui Vlad Filat este sechestrată și apoi dată spre confiscare.
Presa scria că urmau să fie vândute patru automobile de lux în valoare totală de 4.5 milioane de lei, 49% din acțiunile din „Ipteh" SA în valoare de peste 6 milioane de lei, cota-parte în cadrul unei altei companii de 35,28% în valoare de peste 4 milioane de lei și alte aproape 6 milioane de lei de la încă o companie.
La licitație urmau să fie scoase, în total, șapte bunuri: imobile, construcții și spații amplasate pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. Un teren cu o valoare cadastrală de peste 1.5 milioane de lei și o construcție pe strada Ismail de aproape șase milioane de lei. Și casa în care a locuit cu fosta soție Sanda Diviricean și cei doi copii, în valoare de peste 4.6 milioane de lei, urma să fie scoasă la licitație.
Presa scria că urmau să fie vândute patru automobile de lux în valoare totală de 4.5 milioane de lei, 49% din acțiunile din „Ipteh" SA în valoare de peste 6 milioane de lei, cota-parte în cadrul unei altei companii de 35,28% în valoare de peste 4 milioane de lei și alte aproape 6 milioane de lei de la încă o companie.
La licitație urmau să fie scoase, în total, șapte bunuri: imobile, construcții și spații amplasate pe bd. Ștefan cel Mare și Sfânt. Un teren cu o valoare cadastrală de peste 1.5 milioane de lei și o construcție pe strada Ismail de aproape șase milioane de lei. Și casa în care a locuit cu fosta soție Sanda Diviricean și cei doi copii, în valoare de peste 4.6 milioane de lei, urma să fie scoasă la licitație.
Cele patru mașini de lux care au fost confiscate de la Vlad Filat: două mașini Volkswagen Touareg 2013, Toyota Land Cruiser 200, fabricat în 2013, Porsche Cayenne, fabricat în 2013
Cele patru mașini de lux au fost vândute cu 2.2 milioane de lei. Banii au ajuns în bugetul de stat. Cu toate acestea, averea lui Vlad Filat a fost mai mare decât ceea ce a confiscat autoritățile. Jurnaliștii de investigație de la Anticorupție au demonstrat că fostul premier, fiind în pușcărie, și-ar fi salvat de la confiscare vila de pe malul lacului Geneva estimată la 1.337.000 de euro.
Dar Vlad Plahotniuc a rămas fără avere?
Te întrebi dacă fostul președinte al PDM, Vlad Plahotniuc a rămas fără avere, să știi că nu e chiar așa. Autoritățile au sechestrat (sechestrarea bunurilor înseamnă interzicerea folosirii bunurilor până la decizia definitivă a instanței de judecată) doar 52 de bunuri cu o valoare de aproape jumătate de milion de lei.
Totuși, se știe că acesta ar avea avere în mai multe țări din lume. De exemplu, autoritățile franceze au reușit să sechestreze vila de lux a lui Plahotniuc pe care au descoperit-o jurnaliștii în orașul Sciez. Aceasta valorează peste 4.2 milioane de euro.
Cu toate acestea, de la sechestru până la confiscarea efectivă, drumul este lung. Este nevoie ca instanța de judecată să emită o decizie definitivă în care Plahotniuc să fie declarat vinovat și să dispună confiscarea averii.
Totuși, se știe că acesta ar avea avere în mai multe țări din lume. De exemplu, autoritățile franceze au reușit să sechestreze vila de lux a lui Plahotniuc pe care au descoperit-o jurnaliștii în orașul Sciez. Aceasta valorează peste 4.2 milioane de euro.
Cu toate acestea, de la sechestru până la confiscarea efectivă, drumul este lung. Este nevoie ca instanța de judecată să emită o decizie definitivă în care Plahotniuc să fie declarat vinovat și să dispună confiscarea averii.
Procesul de recuperare a bunurilor infracționale în Moldova are, în linii mari, patru etape:
1
identificarea și urmărirea bunurilor infracționale;
Asta o poate face PA, PCCOCS, organele de drept, CNA, IGP/ IGPF, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat. Această competență o are și ARBI-ul, dar are nevoie de o delegație.
2
indisponibilizarea bunurilor (înghețarea și sechestrarea);
Înghețarea poate fi aplicată doar de ARBI (șeful ARBI emite un ordin de înghețare în privința bunurilor infracționale pentru un termen maxim de 30 zile).
CNA, ARBI, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General de Poliție și Poliția de Frontieră pot emite și transmite Procuraturii ordonanțe de aplicare a sechestrului, care sunt autorizate în final de instanțele de judecată.
Administrarea bunurilor infracționale indisponibilizate este făcută de către ARBI (în cazul a 55 de infracțiuni din competența sa). De asemenea, o poate face Ministerul Finanțelor în cazul celorlalte tipuri de infracțiuni. Serviciul Fiscal de Stat asigură managementul bunurilor ușor alterabile.
CNA, ARBI, Serviciul Vamal, Serviciul Fiscal de Stat, Inspectoratul General de Poliție și Poliția de Frontieră pot emite și transmite Procuraturii ordonanțe de aplicare a sechestrului, care sunt autorizate în final de instanțele de judecată.
Administrarea bunurilor infracționale indisponibilizate este făcută de către ARBI (în cazul a 55 de infracțiuni din competența sa). De asemenea, o poate face Ministerul Finanțelor în cazul celorlalte tipuri de infracțiuni. Serviciul Fiscal de Stat asigură managementul bunurilor ușor alterabile.
3
confiscarea bunurilor infracționale;
Procurorul solicită condamnarea și confiscarea bunurilor infracționale; instanțele de judecată emit sentința cu privire la condamnare și confiscare.
4
recuperarea efectivă și utilizarea bunurilor infracționale;
instanțele de judecată comunică/transmit titlul executoriu (hotărârea instanței de confiscare); executorii judecătorești achită prejudiciul cauzat prin infracțiune, încasează amenzile penale, încasează în folosul statului bunurile obținute ilicit sau contravaloarea acestora; Serviciul Fiscal de Stat încasează în folosul statului bunurile obținute ilicit sau contravaloarea acestora, inclusiv este responsabil de evaluarea, depozitarea, vânzarea, transmiterea cu titlu gratuit, nimicirea sau restituirea bunurilor.
De ce confiscarea e importantă? Cazul Italiei
Atunci când vorbim de confiscarea bunurilor, Italia e țara de la care putem lua exemplu. Din experiența Italiei este clar că mulți infractori au continuat să-și gestioneze „afacerea" din penitenciar. „Mafioții se tem mai mult să-și piardă bunurile decât să meargă la închisoare", a declarat Gian Guido Nobili, șeful Departamentului de Securitate Urbană și Prevenirea Criminalității din Regiunea Emilia Romagna.
Istoria mafiei italiene a arătat că membrii ei sunt conștienți că pot ajunge la închisoare chiar înainte să se implice în activitatea criminală. Pentru mulți mafioți închisoarea este chiar o sursă de mândrie și prestigiu. De aceea lupta cu mafia în Italia a avut nevoie de o altă abordare. Confiscarea bunurilor acumulate de-a lungul „carierei" criminale a provocat o umilință mult mai mare pentru șefii mafiei. Pentru ei, să fie deposedați de bunuri înseamnă să fie mai slabi și mai fragili, pentru că nu își pot întreține familiile și nici nu pot garanta salarii, nu pot corupe judecătorii sau da mită, în general. Nici nu pot achita consultanți financiari care îi ajută la spălarea și mascarea banilor. De aceea, de multe ori familiile criminalilor organizau proteste în timpul ședințelor de judecată, ca să îngreuneze procedurile și să împiedice judecătorii să ia o decizie.
Istoria mafiei italiene a arătat că membrii ei sunt conștienți că pot ajunge la închisoare chiar înainte să se implice în activitatea criminală. Pentru mulți mafioți închisoarea este chiar o sursă de mândrie și prestigiu. De aceea lupta cu mafia în Italia a avut nevoie de o altă abordare. Confiscarea bunurilor acumulate de-a lungul „carierei" criminale a provocat o umilință mult mai mare pentru șefii mafiei. Pentru ei, să fie deposedați de bunuri înseamnă să fie mai slabi și mai fragili, pentru că nu își pot întreține familiile și nici nu pot garanta salarii, nu pot corupe judecătorii sau da mită, în general. Nici nu pot achita consultanți financiari care îi ajută la spălarea și mascarea banilor. De aceea, de multe ori familiile criminalilor organizau proteste în timpul ședințelor de judecată, ca să îngreuneze procedurile și să împiedice judecătorii să ia o decizie.
|
Italia are unul dintre cele mai dezvoltate sisteme de confiscare a bunurilor și de management al acestora. Legislația italiană permite atât confiscarea, cât și sechestrarea bunurilor. Conform legislației italiene, bunurile infracționale erau reutilizate social și ajungeau la:
• autoritățile locale (80% dintre cazuri);
• pe baza sugestiilor autorităților locale: asociații, comunități terapeutice, centre de reabilitare și clinici pentru dependenții de droguri, ONG-uri care activează în domeniul protecției mediului;
• cooperativele de muncitori, formate din angajații unei societăți comerciale confiscate.
În plus, în cadrul cererii efective de atribuire a unui bun, autoritatea locală trebuie să prezinte un proiect fezabil de utilizare a bunului, fie direct, fie prin atribuirea către o altă entitate (spre exemplu, ONG-uri).
În Italia a fost înființată și Agenția Națională pentru Bunurile Sechestrate și Confiscate, care are responsabilitatea să returneze către stat, să întrețină proprietățile sau transfere acele bunuri către regiuni, provincii, municipalități și terți. De exemplu, în 2020, Agenția a anunțat realocarea a 1.410 proprietăți imobiliare pentru a fi date în chirie gratuită pentru o perioadă de zece ani. A fost pentru prima dată când Agenția a atribuit direct proprietățile confiscate, fără a trece prin autoritățile locale. Agenția se angajase să susțină financiar unele proiecte, grație resurselor incluse în Legea bugetului italian care prevede un milion de euro pe an destinat pentru acestea. Respectiv, proiectele urmau să primească cel mult 50 de mii de euro pentru demararea activităților sociale. Domeniile de lucru erau: incluziunea socială, sănătatea, ocuparea forței de muncă; cercetarea, cultura, securitatea și altele.
Italia, în lupta împotriva crimei organizate, a confiscat de-a lungul timpului peste 15 mii de proprietăți. Mai nou, de când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Italia a avut instrumente ca să confiște bunurile persoanelor conectate lui Putin. De exemplu, Poliția fiscală din Italia a confiscat bunuri în valoare de peste 141 de milioane de euro de la arhitectul Lanfranco Cirillo, care a proiectat faimoasa clădire cunoscută sub numele de „Palatul lui Putin" de pe coasta sudică a Mării Negre.
• autoritățile locale (80% dintre cazuri);
• pe baza sugestiilor autorităților locale: asociații, comunități terapeutice, centre de reabilitare și clinici pentru dependenții de droguri, ONG-uri care activează în domeniul protecției mediului;
• cooperativele de muncitori, formate din angajații unei societăți comerciale confiscate.
În plus, în cadrul cererii efective de atribuire a unui bun, autoritatea locală trebuie să prezinte un proiect fezabil de utilizare a bunului, fie direct, fie prin atribuirea către o altă entitate (spre exemplu, ONG-uri).
În Italia a fost înființată și Agenția Națională pentru Bunurile Sechestrate și Confiscate, care are responsabilitatea să returneze către stat, să întrețină proprietățile sau transfere acele bunuri către regiuni, provincii, municipalități și terți. De exemplu, în 2020, Agenția a anunțat realocarea a 1.410 proprietăți imobiliare pentru a fi date în chirie gratuită pentru o perioadă de zece ani. A fost pentru prima dată când Agenția a atribuit direct proprietățile confiscate, fără a trece prin autoritățile locale. Agenția se angajase să susțină financiar unele proiecte, grație resurselor incluse în Legea bugetului italian care prevede un milion de euro pe an destinat pentru acestea. Respectiv, proiectele urmau să primească cel mult 50 de mii de euro pentru demararea activităților sociale. Domeniile de lucru erau: incluziunea socială, sănătatea, ocuparea forței de muncă; cercetarea, cultura, securitatea și altele.
Italia, în lupta împotriva crimei organizate, a confiscat de-a lungul timpului peste 15 mii de proprietăți. Mai nou, de când a început războiul Rusiei împotriva Ucrainei, Italia a avut instrumente ca să confiște bunurile persoanelor conectate lui Putin. De exemplu, Poliția fiscală din Italia a confiscat bunuri în valoare de peste 141 de milioane de euro de la arhitectul Lanfranco Cirillo, care a proiectat faimoasa clădire cunoscută sub numele de „Palatul lui Putin" de pe coasta sudică a Mării Negre.
|
Mai există țări care reutilizează social bunurile infracționale, însă mai putem învăța ceva de la Italia - autoritățile comunică foarte bine despre acest proces. Potrivit lui Radu Nicolae, unul din consultanții contractați de Fundația Soros Moldova, fiind și consilier al Comisiei Europene pe domeniul confiscării și indisponibilizării bunurilor infracționale, multe bunuri provenite din activitatea criminală sunt transmise mai departe ca donații și nu poartă niciun mesaj, iar oamenii nu știu istoria din spatele bunului și nu știu cum le-a obținut statul până să ajungă la ei. Radu Nicolae este unul din consultanții care oferă suport cu Agenției de Recuperare a Bunurilor Infracționale din Republica Moldova, inițiativă susținută de Fundația Soros Moldova.
Ce înseamnă reutilizarea socială a bunurilor infracționale?
Reutilizarea bunurilor confiscate înseamnă transmiterea cu titlu gratuit a bunurilor confiscate sau a sumelor provenite din infracțiuni pentru a fi folosite în interes public sau în scopuri sociale de către instituții publice (autorități publice locale) sau organizații neguvernamentale. Reutilizarea socială este unica formă de valorificare care garantează cetățenilor vizibilitatea bunurilor confiscate, întrucât ceea ce provine din infracțiuni este întors în mod explicit societății.
Radu Nicolae vorbește și despre experiența României, acolo unde multe bunuri confiscate sunt donate, dar nu sunt însoțite de niciun mesaj despre reutilizarea lor socială. „Ceea ce lipsește în România și în multe alte țări este valoarea simbolică a acestor bunuri donate. Ele sunt date diferitor organizații, dar nu vin și cu o prezentare din partea organizatorilor care să spună care este povestea bunurilor, povestea alimentelor, mașinii, cu o inscripție ceva care să fie pusă pe mașina de spălat sau pe automobilul donat: «autoturism provenit din infracțiuni». Astfel încât să crească conștientizarea faptului că bunurile acestea provin din infracțiuni și ele arată că dreptatea a fost făcută", povestește expertul. „Foarte multe autoturisme de lux au ajuns la biserică, în România", spune Radu Nicolae.
Potrivit expertului, și despre imobilele confiscate și reutilizate trebuie să se comunice în acest fel. De exemplu, dacă într-o clădire e organizată o patiserie, poate avea și activități educative.
Potrivit expertului, și despre imobilele confiscate și reutilizate trebuie să se comunice în acest fel. De exemplu, dacă într-o clădire e organizată o patiserie, poate avea și activități educative.
Vin copiii și le explici cum se face mâncarea și le mai explici despre pericolul infracționalității. Că nu e bine să te faci infractor și că asta nu este profitabil.
Sau pe clădire poate fi fixată o plăcuță cu informația despre faptul este un bun infracțional reutilizat public.
România a adoptat în 2015 Legea 318 care permite ca sumele de bani, imobilele infracționale confiscate să fie reutilizate social. „Dar politicienii s-au speriat și au abrogat acele articole după un an de la funcționare. Anul acesta am reintrodus aceleași articole. E o luptă foarte dificilă pentru politicieni, pentru cei care nu sunt familiarizați cu domeniul. Ei zic că e mai bine să se ducă în bugetul de stat. Dar bugetul de stat se constituie din taxele și impozitele noastre. Eu cred că e suficient. Pentru că se pierd urmele acestor confiscări în bugetul de stat".
România a adoptat în 2015 Legea 318 care permite ca sumele de bani, imobilele infracționale confiscate să fie reutilizate social. „Dar politicienii s-au speriat și au abrogat acele articole după un an de la funcționare. Anul acesta am reintrodus aceleași articole. E o luptă foarte dificilă pentru politicieni, pentru cei care nu sunt familiarizați cu domeniul. Ei zic că e mai bine să se ducă în bugetul de stat. Dar bugetul de stat se constituie din taxele și impozitele noastre. Eu cred că e suficient. Pentru că se pierd urmele acestor confiscări în bugetul de stat".
|
În Republica Moldova, administrarea bunurilor infracționale confiscate este atribuția exclusivă a Serviciului Fiscal de Stat, aflat în subordinea Ministerului Finanțelor. Cu alte cuvinte, după decizia finală a instanței de judecată, bunurile confiscate ajung în gestiunea SFS care, la rândul lui, le valorifică.
De exemplu, dacă se confiscă grâu, motorină sau autospeciale - acestea sunt transmise cu titlu gratuit Agenției Rezerve Materiale. Dacă se confiscă automobile, SFS le vinde și banii sunt virați în bugetul de stat. Dacă se confiscă țigări, acestea sunt distruse. Dacă se confiscă construcții, terenuri, acestea sunt transmise în gestionarea Agenției Proprietăți Publice. Articolele cu valoare istorică, științifică, artistică și cu altă valoare culturală sunt transmise cu titlu gratuit către muzee, iar medicamentele sunt transmise Ministerului Sănătății.
Bunurile care nu prezintă interes comercial, care nu pot fi vândute, explică Olga Borțevici, șefa Direcției gestionare bunuri confiscate în cadrul SFS, sunt date cu titlu gratuit către centrele de plasament pentru copii și altele. „De exemplu, hainele care nu sunt vândute, sunt date. În așa situații, noi trimitem scrisoare către ministerul de ramură și el ne oferă mai multe opțiuni unde am putea să le transmitem", spune Borțevici.
De la începutul anului, 4,6 milioane de lei au fost virate în bugetul de stat în urma vânzării bunurilor infracționale. Ca să înțelegem impactul acestei cifre, putem analiza datele din anul trecut. În 2021, suma obținută din urma comercializării bunurilor infracționale raportată la bugetul de stat a constituit 0,02%. În Italia pentru 2021 această cifră a constituit 0.2%. E o cifră prea mică ca să aibă un impact semnificativ asupra bugetului de stat. În schimb, reutilizați în scop social, acești bani ar putea avea un impact, cel puțin simbolic, mai mare.
De exemplu, dacă se confiscă grâu, motorină sau autospeciale - acestea sunt transmise cu titlu gratuit Agenției Rezerve Materiale. Dacă se confiscă automobile, SFS le vinde și banii sunt virați în bugetul de stat. Dacă se confiscă țigări, acestea sunt distruse. Dacă se confiscă construcții, terenuri, acestea sunt transmise în gestionarea Agenției Proprietăți Publice. Articolele cu valoare istorică, științifică, artistică și cu altă valoare culturală sunt transmise cu titlu gratuit către muzee, iar medicamentele sunt transmise Ministerului Sănătății.
Bunurile care nu prezintă interes comercial, care nu pot fi vândute, explică Olga Borțevici, șefa Direcției gestionare bunuri confiscate în cadrul SFS, sunt date cu titlu gratuit către centrele de plasament pentru copii și altele. „De exemplu, hainele care nu sunt vândute, sunt date. În așa situații, noi trimitem scrisoare către ministerul de ramură și el ne oferă mai multe opțiuni unde am putea să le transmitem", spune Borțevici.
De la începutul anului, 4,6 milioane de lei au fost virate în bugetul de stat în urma vânzării bunurilor infracționale. Ca să înțelegem impactul acestei cifre, putem analiza datele din anul trecut. În 2021, suma obținută din urma comercializării bunurilor infracționale raportată la bugetul de stat a constituit 0,02%. În Italia pentru 2021 această cifră a constituit 0.2%. E o cifră prea mică ca să aibă un impact semnificativ asupra bugetului de stat. În schimb, reutilizați în scop social, acești bani ar putea avea un impact, cel puțin simbolic, mai mare.
În Republica Moldova încă nu există instrumente de reutilizare socială a bunurilor infracționale. Deocamdată bunurile care nu prezintă interes comercial sunt transmise cu titlu gratuit anumitor instituții de stat. „Transmiterea bunurilor confiscate către ONG-uri nu este prevăzută în Regulamentul cu privire la modul de evidență și vânzare a bunurilor confiscate. Respectiv, nu a avut loc vreodată", ne-a răspuns șefa Direcției gestionare bunuri confiscate în cadrul SFS.
|
„În primul rând, dacă ar fi foarte clar și transparent cum sunt utilizate bunurile recuperate, ar crește și nivelul de încredere al populației în faptul că statul, instituțiile care au menirea de a proteja cetățenii, își fac lucrul", spune Natalia Camburian, directoarea Departamentului Buna Guvernare a Fundației Soros Moldova. Fundația și Centrul Național Anticorupție au încheiat un acord în 2022 de cooperare pentru creșterea calității sistemului de recuperare a bunurilor infracționale în Republica Moldova.
Vorbim de furtul miliardului, de spălările de bani și de alte infracțiuni în baza cărora infractorii trăiesc pe seama noastră. Dacă ei ar ști că nu vor putea să-și păstreze averile din infracțiuni, dacă oamenii ar putea să vadă cum statul gestionează aceste averi, ar fi acel sentiment că există dreptate pe lumea asta și se poate de trăit corect. Dar în condițiile în care tu vezi, și generații la rând văd, cum infractorii rămân nepedepsiți, cum de mici copii sunt încurajați unii să-și aleagă o profesie în funcție de ce pot aduce acasă, în condițiile în care lucrurile nu o să se schimbe, atunci cred că Moldova nu mai are viitor.
„Oamenii din sistem spun că banii din activitățile infracționale sunt utilizați social, pentru că bugetul nostru de stat este unul social. Dar acest concept este puțin depășit. Pentru că banii vin, pur și simplu, în bugetul general, fără să fie clar unde se duc și pot ajunge la funcționari mai puțin integri", explică Camburian.
|
Agenția pentru Recuperarea Bunurilor Infracționale din Republica Moldova îndeplinește ambele funcții: are rolul de a identifica acele bunuri infracționale și de a se asigura că ele sunt indisponibilizate apoi păstrate până la o decizie definitivă. Ei au rolul și de management al bunurilor infracționale sechestrate. „Nu văd de ce nu ar putea ei să asigure managementul bunurilor infracționale confiscate și recuperate", spune Natalia Camburian.
Apoi, spune că avem nevoie de un mecanism foarte clar pentru reutilizarea socială. Un exemplu ar putea fi modelul bugetului participativ. „Nu zic că este un mecanism perfect, dar este o oportunitate prin care diferite grupuri de inițiativă pot aplica la acest buget al primăriei cu diferite proiecte", spune Camburian. Cu alte cuvinte, la sfârșitul anului calendaristic tu poți vedea care este suma de bani pe care ai reușit să recuperezi în baza deciziilor definitive. Poți organiza un concurs deschis, cu o destinație foarte clară. Să anunți public, de exemplu, că o parte din bani vor finanța două-trei proiecte mari", spune Natalia, menționând că concursul poate fi făcut în două luni, atribuțiile principale ale ARBI rămânând aceleași. În așa fel banii ar putea ajunge „pentru tineret, pentru problemele sociale care la noi niciodată nu pot fi acoperite. Pentru îngrijiri paliative, servicii medicale care nu sunt acoperite de către asigurarea medicală. Banii pot ajunge chiar și la asistenții personali, ca în cazul lui Luca Filat."
Apoi, spune că avem nevoie de un mecanism foarte clar pentru reutilizarea socială. Un exemplu ar putea fi modelul bugetului participativ. „Nu zic că este un mecanism perfect, dar este o oportunitate prin care diferite grupuri de inițiativă pot aplica la acest buget al primăriei cu diferite proiecte", spune Camburian. Cu alte cuvinte, la sfârșitul anului calendaristic tu poți vedea care este suma de bani pe care ai reușit să recuperezi în baza deciziilor definitive. Poți organiza un concurs deschis, cu o destinație foarte clară. Să anunți public, de exemplu, că o parte din bani vor finanța două-trei proiecte mari", spune Natalia, menționând că concursul poate fi făcut în două luni, atribuțiile principale ale ARBI rămânând aceleași. În așa fel banii ar putea ajunge „pentru tineret, pentru problemele sociale care la noi niciodată nu pot fi acoperite. Pentru îngrijiri paliative, servicii medicale care nu sunt acoperite de către asigurarea medicală. Banii pot ajunge chiar și la asistenții personali, ca în cazul lui Luca Filat."
|
Agenția de Recuperare a Bunurilor Infracționale din Republica Moldova a sechestrat de la începutul activității aproape cinci mii de bunuri în valoare de aproape șase miliarde de lei. Totuși, la etapa finală de confiscare au ajuns mult mai puține bunuri. Respectiv, în bugetul de stat au ajuns peste 33 de milioane de lei, adică mai puțin de 1% din suma totală a bunurilor sechestrate.
Potrivit lui Pavel Calpajiu, șeful Direcției Evaluare, Administrare și Valorificare a Bunurilor Indisponibilizate a ARBI, aceasta este o valoare mică din bugetul național. „Dar, în același timp este un element important pentru sporirea imaginii instituțiilor publice antrenate în procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Se atinge unul dintre scopurile recuperării - banii ajung la acele pături social-vulnerabile care ar avea nevoie de ei."
Totuși, reprezentantul ARBI spune că nu ar trebui să uităm și care este scopul final al recuperării.
Potrivit lui Pavel Calpajiu, șeful Direcției Evaluare, Administrare și Valorificare a Bunurilor Indisponibilizate a ARBI, aceasta este o valoare mică din bugetul național. „Dar, în același timp este un element important pentru sporirea imaginii instituțiilor publice antrenate în procesul de recuperare a bunurilor infracționale. Se atinge unul dintre scopurile recuperării - banii ajung la acele pături social-vulnerabile care ar avea nevoie de ei."
Totuși, reprezentantul ARBI spune că nu ar trebui să uităm și care este scopul final al recuperării.
Crimele nu trebuie să genereze profituri. Acestea limitează statul să se dezvolte economic.
Cazul Luca Filat, atunci când din banii confiscați au fost angajați asistenți sociali, e un bun început, spun autoritățile. „Acest exemplu cu restituirea fondurilor confiscate în Marea Britanie a fost o experiență binevenită pentru domeniul nostru. Noi am valorificat acești bani anume conform necesitățile populației", a declarat Vasile Cușca, secretar de stat la Ministerul Muncii și Protecției Sociale.
Acest material apare în cadrul inițiativei Fundației Soros Moldova de promovare a reutilizării sociale a bunurilor infracționale. Reutilizarea socială este utilizarea bunurilor confiscate de autorități în scopuri sociale: servicii pentru persoanele în etate, persoane cu dizabilități sau altele. Fundația Soros Moldova nu influențează politica editorială a redacției Moldova.org.
