Cum transformăm Dealul Bălănești în „muntele Moldovei”
Turismul intern a explodat vara aceasta. Fiind obișnuiți cu mult confort și condiții decente, cu infrastructură dezvoltată și all inclusive, ne-am trezit că așteptările noastre în calitate de turiști în țara noastră nu sunt împlinite. Pe deasupra, mulți moldoveni sunt nemulțumiți că prețurile ar fi mari, conform unui sondaj național, realizat de Magenta Consulting, în cadrul campaniei naționale #NeamPornit.
În timp ce se deschid tot mai multe pensiuni și descoperim tot mai multe locuri frumoase în țara noastră, există și locuri nevalorificate încă, cum ar fi dealul Bălănești. Este cel mai înalt punct geodezic din Republica Moldova, dar nu are un traseu turistic amenajat sau un panou cu explicații care să ajute turiștii, iar mulți au plecat de acolo dezamăgiți. Dealul Bălănești, care se ridică la 430 de metri deasupra mării, nu arată ca un vârf de munte ascuțit, ci mai degrabă ca o burtă de pământ cu colăcei. Nu există indicatoare, iar cea mai bună sursă de informații sunt localnicii. În schimb, când ajungi pe deal poți să vezi împrejurimile care-ți taie respirația.
În comuna Bălănești, Nisporeni locuiesc 2 170 persoane. Satul de la poalele Codrilor a moștenit numele de Bălănești de la merele bălănele. Aceste mere se coc în luna iulie, sunt mici și suculente, iar în zona asta creșteau multe poiene cu asemenea pomi.
În timp ce se deschid tot mai multe pensiuni și descoperim tot mai multe locuri frumoase în țara noastră, există și locuri nevalorificate încă, cum ar fi dealul Bălănești. Este cel mai înalt punct geodezic din Republica Moldova, dar nu are un traseu turistic amenajat sau un panou cu explicații care să ajute turiștii, iar mulți au plecat de acolo dezamăgiți. Dealul Bălănești, care se ridică la 430 de metri deasupra mării, nu arată ca un vârf de munte ascuțit, ci mai degrabă ca o burtă de pământ cu colăcei. Nu există indicatoare, iar cea mai bună sursă de informații sunt localnicii. În schimb, când ajungi pe deal poți să vezi împrejurimile care-ți taie respirația.
În comuna Bălănești, Nisporeni locuiesc 2 170 persoane. Satul de la poalele Codrilor a moștenit numele de Bălănești de la merele bălănele. Aceste mere se coc în luna iulie, sunt mici și suculente, iar în zona asta creșteau multe poiene cu asemenea pomi.
Am fost în sat să vedem cu ochii noștri ce poate fi făcut pentru ca turiștii să aibă parte de o experiență mai bună, în special legat de infrastructura pentru turiști.
Ghidă ne-a fost Tatiana Crăciun, o tânără din Bălănești. Ne-a arătat drumul, ne-a spus legendele, ne-a explicat care sunt planurile pentru dezvoltarea Bălăneștiului ca destinație turistică. Pentru a veni și cu alte propuneri, am vorbit și cu Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „Biotica" al cărei scop, pe lângă conservarea biodiversității, este de a dezvolta turismul ecologic și rural. Împreună am vizitat cele mai interesante locuri din Bălănești și am creat un potențial traseu turistic pentru această destinație.
Ghidă ne-a fost Tatiana Crăciun, o tânără din Bălănești. Ne-a arătat drumul, ne-a spus legendele, ne-a explicat care sunt planurile pentru dezvoltarea Bălăneștiului ca destinație turistică. Pentru a veni și cu alte propuneri, am vorbit și cu Gabriel Mărgineanu, președintele Societății Ecologice „Biotica" al cărei scop, pe lângă conservarea biodiversității, este de a dezvolta turismul ecologic și rural. Împreună am vizitat cele mai interesante locuri din Bălănești și am creat un potențial traseu turistic pentru această destinație.
Tatiana Crăciun
Gabriel Mărgineanu
Cum pot fi îmbunătățite lucrurile?
1. Din sat până pe deal
Pentru început, Gabriel Mărgineanu explică că ar fi nevoie de un panou informativ într-un punct cu flux mare de oameni, ca să știe la ce să se aștepte atunci când ajung la Bălănești. Acesta ar putea fi amplasat lângă gimnaziul care se află exact la intrarea în sat. Acest panou va avea scopul să informeze despre ce urmează să vadă turiștii în satul Bălănești și direcțiile în care să meargă.
Pentru început, Gabriel Mărgineanu explică că ar fi nevoie de un panou informativ într-un punct cu flux mare de oameni, ca să știe la ce să se aștepte atunci când ajung la Bălănești. Acesta ar putea fi amplasat lângă gimnaziul care se află exact la intrarea în sat. Acest panou va avea scopul să informeze despre ce urmează să vadă turiștii în satul Bălănești și direcțiile în care să meargă.
Indicator instalat de Gabriel Mărgineanu
Specialistul spune că este nevoie și de indicatoare mai mici care să-i ghideze pe turiști. Gabriel a plasat indicatoare de lemn, ca cel de mai sus, spre punctele turistice din Zona Nistrului de Jos pe care o promovează și o dezvoltă. Indicatoarele de lemn le-a făcut la un meșter popular din zonă și pentru unul singur a plătit până la 300 de lei. Acestea sunt rezistente la condițiile meteorologice și pot fi atârnate la înălțime ca să nu poată fi vandalizate.
De la intrare în sat, până la ieșire spre dealul Bălănești, este nevoie de șase indicatoare mici la cele mai importante intersecții, inclusiv „în fund la Lida”. Până la punctul destinației, pot fi desenate cu vopsea ecologică indicatoare pe copaci.
2. Piscul lui Miron
La Piscul lui Miron poate fi instalat un panou informativ. Unul, așa cum ar arăta un indicator rutier de 60 cm x 60 cm costă, tot cu instalare, până la 1200 de lei. Dacă panoul e mai mare, prețul poate ajunge și la două mii de lei, conform companiei care produce și indicatoare - Roadservice.
Pe acest panou poate fi scrisă, pe scurt, istoria lui Miron și la ce înălțime se află turistul.
3. Dealul Bălănești
Pe Dealul Bălănești, poate fi instalat un panou asemănător. Este important să fie plasat exact unde este cel mai înalt punct geodezic din Republica Moldova și să fie asta menționat pe panou, ca turiștii să nu strângă cornuții de pe deal în căutarea punctului. De asemenea, pe acest panou poate fi scris ce alte obiective turistice din lume se află la aceeași înălțime.
4. Nucul Panaghiei
Și în acest loc poate fi instalat un panou mic informativ, chiar lângă tulpina copacului, despre vârsta acestuia și pe scurt istoria. Așa cum se face lângă copacii speciali, panoul poate avea piciorul mult mai scurt, în comparație cu celelalte panouri informative.
De la intrare în sat, până la ieșire spre dealul Bălănești, este nevoie de șase indicatoare mici la cele mai importante intersecții, inclusiv „în fund la Lida”. Până la punctul destinației, pot fi desenate cu vopsea ecologică indicatoare pe copaci.
2. Piscul lui Miron
La Piscul lui Miron poate fi instalat un panou informativ. Unul, așa cum ar arăta un indicator rutier de 60 cm x 60 cm costă, tot cu instalare, până la 1200 de lei. Dacă panoul e mai mare, prețul poate ajunge și la două mii de lei, conform companiei care produce și indicatoare - Roadservice.
Pe acest panou poate fi scrisă, pe scurt, istoria lui Miron și la ce înălțime se află turistul.
3. Dealul Bălănești
Pe Dealul Bălănești, poate fi instalat un panou asemănător. Este important să fie plasat exact unde este cel mai înalt punct geodezic din Republica Moldova și să fie asta menționat pe panou, ca turiștii să nu strângă cornuții de pe deal în căutarea punctului. De asemenea, pe acest panou poate fi scris ce alte obiective turistice din lume se află la aceeași înălțime.
4. Nucul Panaghiei
Și în acest loc poate fi instalat un panou mic informativ, chiar lângă tulpina copacului, despre vârsta acestuia și pe scurt istoria. Așa cum se face lângă copacii speciali, panoul poate avea piciorul mult mai scurt, în comparație cu celelalte panouri informative.
5. Foișorul
Continuăm traseul. Ca să îmbunătățim experiența turiștilor care vor să petreacă mai mult timp la foișor, eventual să rămână cu cortul, trebuie să amenajăm zona. Foișorul are 8 metri lungime și-i lipsește acoperișul. Sătenii au zis că bani sunt pentru acoperiș, însă nu există oameni care să rezolve problema. Totuși, pe lângă acoperiș, zona turistică mai are nevoie de un veceu și un grătar. Cei care vor avea nevoie de apă, nu departe este fântâna Catincăi.
De exemplu, un veceu pentru două persoane, va costa în jur de 10 mii de lei. Atât a costat veceul făcut în 2016 lângă monumentul lui Potiomkin din s. Rădenii Vechi, Ungheni. De când a fost făcut, primăria satului încă niciodată nu au curățit toaleta, întrucât adâncimea acestuia depășește 5 metri.
Lângă foișor ar putea să fie construit un grătar care să nu poată fi furat sau vandalizat. Un grătar pentru aproximativ 10 persoane va costa în jur de 1500 de euro, conform companiei Gratar Construct. Foișorul este produs din cărămizi, are o mică vatră și un hogeac înalt de peste doi metri.
Gabriel Mărgineanu spune că ar putea fi o idee bună amenajarea acestui popas în pădure și aici pot fi atrași agenții economici care ar putea să furnizeze produse alimentare la solicitarea turiștilor.
Continuăm traseul. Ca să îmbunătățim experiența turiștilor care vor să petreacă mai mult timp la foișor, eventual să rămână cu cortul, trebuie să amenajăm zona. Foișorul are 8 metri lungime și-i lipsește acoperișul. Sătenii au zis că bani sunt pentru acoperiș, însă nu există oameni care să rezolve problema. Totuși, pe lângă acoperiș, zona turistică mai are nevoie de un veceu și un grătar. Cei care vor avea nevoie de apă, nu departe este fântâna Catincăi.
De exemplu, un veceu pentru două persoane, va costa în jur de 10 mii de lei. Atât a costat veceul făcut în 2016 lângă monumentul lui Potiomkin din s. Rădenii Vechi, Ungheni. De când a fost făcut, primăria satului încă niciodată nu au curățit toaleta, întrucât adâncimea acestuia depășește 5 metri.
Lângă foișor ar putea să fie construit un grătar care să nu poată fi furat sau vandalizat. Un grătar pentru aproximativ 10 persoane va costa în jur de 1500 de euro, conform companiei Gratar Construct. Foișorul este produs din cărămizi, are o mică vatră și un hogeac înalt de peste doi metri.
Gabriel Mărgineanu spune că ar putea fi o idee bună amenajarea acestui popas în pădure și aici pot fi atrași agenții economici care ar putea să furnizeze produse alimentare la solicitarea turiștilor.
Sătenii, inspirați de turnurile din trecut, își doresc să construiască pe dealul Bălănești un monument, așa cum a fost în perioada României Mari, cam de aceeași mărime. În prezent, banii încă se adună, iar arhitectul lucrează la idee.
„Dacă am avea ceva deosebit la noi pe deal, cine nu și-ar dori să vină să facă o fotografie de familie acolo? Asta și vrem: să fie ceva înalt ca lumea să se poată urca la 20-30 de metri și cu binoclul să vadă Moldova din jur împrejur. Că dacă acolo să te ridici pe cel mai înalt deal, vezi Moldova și-n Călărași", explică locuitoarea Elena Gorceag, care s-a implicat de-a lungul timpului în diferite proiecte sociale pentru sat, iar acum se află în Israel. Femeia își dorește să cumpere câteva case țărănești și să le amenajeze în stil rustic, pentru a putea primi turiști.
Am discutat și cu primarul comunei, Grigore Pîrțac, despre dezvoltarea turismului în sat. Funcționarul a spus că de-a lungul anilor se tot discută despre introducerea satului Bălănești și dealului într-un traseu turistic. „Nu poate să fie doar Bălănești", explică primarul, adăugând că în localitate există cetățeni care planifică să amenajeze niște case în stil rustic, o ospătărie pentru turiști. „Turismul este business, nu se planifică din bugetul satului", spune Grigore Pîrțac, adăugând că autoritatea publică locală îi va susține pe cetățenii care vor să facă ceva frumos pentru localitate.
Cât despre indicatoare spre dealul Bălănești, primarul a menționat că ele nu sunt o problemă și urmează să fie instalate. Deocamdată sunt la etapa de căutare a unui „model arhitectural, pentru că vrem să fie ceva deosebit, nu pur și simplu un indicator rutier". După ce vor identifica modelul și vor stabili costurile, primăria va aloca bani din bugetul satului. Totuși, primarul ne anunță că dezvoltarea turismului în sat va fi făcută în funcție de resursele financiare disponibile…
„Dacă am avea ceva deosebit la noi pe deal, cine nu și-ar dori să vină să facă o fotografie de familie acolo? Asta și vrem: să fie ceva înalt ca lumea să se poată urca la 20-30 de metri și cu binoclul să vadă Moldova din jur împrejur. Că dacă acolo să te ridici pe cel mai înalt deal, vezi Moldova și-n Călărași", explică locuitoarea Elena Gorceag, care s-a implicat de-a lungul timpului în diferite proiecte sociale pentru sat, iar acum se află în Israel. Femeia își dorește să cumpere câteva case țărănești și să le amenajeze în stil rustic, pentru a putea primi turiști.
Am discutat și cu primarul comunei, Grigore Pîrțac, despre dezvoltarea turismului în sat. Funcționarul a spus că de-a lungul anilor se tot discută despre introducerea satului Bălănești și dealului într-un traseu turistic. „Nu poate să fie doar Bălănești", explică primarul, adăugând că în localitate există cetățeni care planifică să amenajeze niște case în stil rustic, o ospătărie pentru turiști. „Turismul este business, nu se planifică din bugetul satului", spune Grigore Pîrțac, adăugând că autoritatea publică locală îi va susține pe cetățenii care vor să facă ceva frumos pentru localitate.
Cât despre indicatoare spre dealul Bălănești, primarul a menționat că ele nu sunt o problemă și urmează să fie instalate. Deocamdată sunt la etapa de căutare a unui „model arhitectural, pentru că vrem să fie ceva deosebit, nu pur și simplu un indicator rutier". După ce vor identifica modelul și vor stabili costurile, primăria va aloca bani din bugetul satului. Totuși, primarul ne anunță că dezvoltarea turismului în sat va fi făcută în funcție de resursele financiare disponibile…
Oamenii din Bălănești
În sat există și câțiva oameni care ar putea să ofere cazare. De exemplu, Ghiță și Vera Lupu, împreună cu nepoțelul lor Daniel, fac acum reparație în casă și se pregătesc pentru niște oaspeți din Italia. Le-a plăcut mult experiența de anul trecut când un cuplu polonez le-a călcat pragul casei. „Sunt doar eu și cu soțul", spune femeia, sugerând că primind oaspeți își mai alină singurătatea. Copiii sunt împrăștiați prin lume.
Verei îi place să gătească plăcinte cu brânză bune, iar lui Ghiță - să facă tărie de casă. Am avut norocul să ne potolim foamea cu plăcintele nanei Vera, care erau proaspăt scoase de pe tigaie, de parcă ar fi știut că niște jurnaliști de la Chișinău ar veni să vadă matahala din ograda lor care sperie hultanii, Dealul Bălănești și alte locuri din sat.
admiră-l pe
Bărbatul cu florile și cântecul
Dacă ai noroc și-l găsești acasă pe Victor Stratulat, un bărbat de 62 de ani care are peste o sută de flori în grădină, vei avea parte de o experiență inedită. Agricultorul îți va arata fiecare floare din grădină, cum le crește, își va arăta privighetorile care și-au făcut cuib în florile lui și îți va povesti despre florile pe care le-a sădit la nașterea nepoțeilor. Îți va povesti câți bani cheltuie pe flori și cum a descoperit că vânzătoarea l-a amăgit și i-a dat niște sălbăticiuni în loc de niște fire de climatis. Te vei bucura și de hortensiile din grădină aproape mereu înflorite.
Dacă îl rogi frumos, nenea Vitea, așa cum îi spun cei din sat, va cânta.
Dar excursia noastră în satul Bălănești nu se oprește aici. Dacă mai rămâi pe străzile satului și intri în vorbă cu locuitorii, de cele mai multe ori dornici de vorbă, aici poți cumpăra brânză bună de oaie, miere de albini sau prune uscate. De când se știe, Bălăneștiul a uscat prune pe care le comercializează în toată țara. Chiar și astăzi în unele gospodării poți să găsești loznițe, un soi de cuptoare pe care străbunicii le foloseau la uscat prunele. Așa că satul Bălănești nu se rezumă doar la cel mai înalt punct din Moldova, dar are și alte locuri frumoase de vizitat și alte povești interesante de spus. E nevoie doar de un pic de efort, că-i greu la deal.
Fotografii de Tatiana Beghiu
Editare de Anastasia Condruc
Editare de Anastasia Condruc
