Estonia ajută Moldova să-și întărească prima linie de apărare – nu pe câmpul de luptă, ci în sălile de clasă.
Rusia atacă Ucraina cu gloanțe, dar Moldova luptă pe un alt front, confruntându-se cu dezinformarea folosită ca armă. „Suntem în prima linie a luptei pentru libertate și democrație”, spune Dan Perciun, ministrul Educației, în vârstă de 33 de ani, educat la Cambridge. El crede că educația este cea mai bună apărare împotriva dezinformării, transformând astfel sălile de clasă din Moldova într-un alt teatru de război.
Rezultatele Moldovei la testul PISA 2022 arată cât de urgentă este reforma. Scorurile la matematică, lectură și științe au fost sub media OCDE, iar Perciun a descris situația drept „alarmantă” în 2023.
Pe de altă parte, Estonia, cu o istorie similară, se află constant printre țările cu cele mai bune rezultate la aceste teste. Ce poate învăța Moldova de la vecinul său nordic?
„Autonomie”, spune Perciun. „Vrem să oferim mai multă autonomie fiecărei școli, la fel cum face Estonia.” El subliniază că digitalizarea, adesea prezentată ca o soluție miraculoasă pentru reforma educației, nu este prioritatea sa principală. „Digitalizarea de dragul digitalizării nu va schimba nimic”, afirmă el. „Trebuie să fie un instrument, nu un scop.”
În Estonia, școlile decid cum să-și livreze curriculumul, ceea ce duce la abordări inovatoare care variază de la o școală la alta. De exemplu, o școală din Saaremaa folosește design thinking, în timp ce alta din Tallinn încurajează predarea între colegi la orele de matematică. Perciun a văzut personal aceste metode în timpul vizitelor sale în Estonia și își propune să aducă această cultură a inovației și creativității în sălile de clasă din Moldova. Speră că astfel va reuși să zdruncine sistemul tradițional, făcând învățarea mai atractivă și mai relevantă.
Cu toate acestea, sistemul educațional din Moldova încă se luptă cu moștenirea sovietică. O vizită la Universitatea de Stat amintește de trecut prin holurile sale reci și impunătoare și printr-o recepționeră precaută. Dar pe aceste coridoare merg viitorii lideri ai țării – cei care, într-o zi, vor reprezenta Moldova în organizații internaționale și instituțiile UE.
Aici intervine expertiza estoniană. Cercetători estonieni de la Universitatea din Tartu lucrează cu profesori moldoveni, doctoranzi și masteranzi în cadrul proiectului EST4MORE. Finanțată de Centrul Estonian pentru Dezvoltare Internațională (ESTDEV), inițiativa combină seminarii online cu vizite de studiu în Estonia.
„Cea mai mare limită a ceea ce poți realiza este, de multe ori, propria ta imaginație”, spune Stefano Braghiroli, unul dintre coordonatorii proiectului și profesor asociat de studii europene la Universitatea din Tartu. El crede că schimbările lente din Moldova din ultimii ani se datorează fricii de necunoscut. „Poate că nu îți place situația actuală, dar este stabilă”, explică el.
Braghiroli consideră educația un instrument puternic pentru schimbarea socială și, așa cum a demonstrat Estonia, ceea ce contează nu este aspectul sălilor de clasă, ci oportunitățile de învățare din interiorul lor. „Trecutul Estoniei este prezentul Moldovei”, spune el. „Și, sperăm, prezentul Estoniei va fi viitorul Moldovei.”
Braghiroli îi îndeamnă pe moldoveni să adopte reforme îndrăznețe, subliniind că transformarea Estoniei este dovada că asumarea riscurilor poate aduce rezultate. Mesajul său pentru liderii Moldovei? „Fiți curajoși!”
Sergiu Roadedeal și Mădălina Zaporojan, studenți la Universitatea de Stat din Moldova – el la licență în diplomație, ea la master în studii europene – au fost inspirați de vizita lor în Estonia. I-a impresionat rolul activ al studenților estonieni în transformarea societății și sunt hotărâți să încurajeze tinerii moldoveni să devină mai implicați. Cred că și Moldova poate îmbrățișa schimbarea. „Noi suntem viitorul”, spune Roadedeal. „Depinde de noi să ne modelăm țara.”
Braghiroli consideră, de asemenea, că acești studenți sunt esențiali pentru succesul viitor al Moldovei. „[Participanții la proiect] sunt principalii actori ai transformării Moldovei”, afirmă el. „Și vor fi mai mult decât bineveniți în UE atunci când va veni momentul.”
Anna Beitane, șefa Proiectelor de Educație Digitală la Institutul de Studii Politice Johan Skytte din Estonia, speră ca educatorii moldoveni să plece din acest program cu un mesaj esențial: există mai multe moduri de a învăța.
„Învățarea online face educația mai accesibilă și flexibilă, oferind oportunități de a structura cursurile într-un mod inovator”, explică Beitane. Ea subliniază importanța adaptabilității, menționând că studenții implicați în proiect ar putea deveni primii reprezentanți ai Moldovei în Parlamentul European sau în Comisia Europeană.
Proiectul EST4MORE se concentrează pe competențele esențiale pentru educatorii moderni, de la proiectarea lecțiilor interactive la înțelegerea legislației privind drepturile de autor și a celor mai bune practici în educație. „Uneori, oamenii nu iau în serios cursurile online, dar ele pot fi foarte eficiente”, spune Beitane. „Fac învățarea mai accesibilă, chiar și de pe telefon.”
Universitatea de Stat din Moldova joacă un rol esențial în această transformare educațională. „Dacă ceva bun se întâmplă aici, poate să se răspândească în întreaga țară”, spune Braghiroli, subliniind potențialul schimbării pozitive de a avea un impact mai larg.
Augustin Zapuhlih, doctorand la Universitatea de Stat din Moldova, vede evoluția cercetării în țară ca pe o reflecție a procesului de integrare europeană. „Aceasta reflectă pașii pe care Moldova îi face spre Europa”, afirmă el, evidențiind rolul educației în această transformare mai amplă.
Totodată, Valentina Teosa, profesoară de relații internaționale, subliniază că Moldova are nevoie de specialiști în integrare europeană. „Nivelul de cunoștințe despre integrarea europeană aici nu este cel mai ridicat, dar suntem dornici să progresăm”, spune ea. „Acest proiect ne-a ajutat să ne pregătim pentru un viitor mai bun.”
Sistemul de învățământ din Moldova trece printr-o schimbare semnificativă, susținută de eforturile tinerilor, ale educatorilor și ale parteneriatelor internaționale. Cu mentalitatea potrivită și deschiderea către transformare, viitorul educației moldovenești pare pregătit pentru o schimbare profundă.
Autor: Marian Männi
