Agnesa Grecova stă într-un cabinet luminos cu rafturi încărcate cu bibelouri și diplomele tinerilor care studiază la școala de muzică din Cahul. La școală este administratoare, responsabilă de toate documentele de înscriere, distribuire și organizare a concursurilor. Însă aceasta nu este singura ocupație a femeii. În pauzele dintre serviciul de bază, Agnesa adună în jurul ei tinerii și le vorbește despre drepturi, egalitate de gen, de ce violența domestică nu poate să-și mai găsească loc în familii și cum ei pot aduce schimbarea în comunitatea în care cresc, dar și pe care o formează.
„Când valorile democratice nu existau…”
Agnesa Grecova s-a născut în satul Badicul Moldovenesc, r. Cahul. În familie erau patru frați. „Doar cel mai mare nu a reușit să facă studii superioare, din cauza situației financiare precare a familiei din acea perioadă. Însă, ceilalți trei am studiat la facultățile din Chișinău și Iași”, își începe istoria femeia.
Povestește cum la 16 ani a ajuns în anul I la facultatea de filologie, la Chișinău. Visa să devină profesoară de limba și literatură română, după ce a citit toate cărțile de acasă, dar și din biblioteca din sat. „Iar cartea care m-a inspirat cel mai mult a fost «Fata cu harțag» de Alexei Marinat. Eram în clasa a IV-a când am găsit-o în biblioteca mamei. Este o carte despre fiica unui președinte de colhoz care se răzvrătește împotriva tatălui și cere ca toate femeile din sat să folosească mașini de spălat, dar să nu mai spele hainele cu mâinile. Mi-a plăcut acea răscoală și rebeliune. Nu știu cum a trecut cartea de cenzura sovietică, când ni se spunea că rolul fetelor și femeilor este să gătească, coase, îngrijească de casă și de copii, fără drept de apel”, explică Agnesa Grecova.
Își amintește de ultimele suspine ale perioadei sovietice pe care le-a prins, când părinții îi trimiteau să stea ore în șir în rând după pâine, când se bucurau de kilogramul în plus de zahăr sau de hainele pe care le cumpărau cu greu. „Când țara era plină cu sfeclă de zahăr, noi stăteam în rând după zahăr? Când valorile democratice nu existau? Despre ce vorbim? Nu, nu vreau să mai trec cândva prin așa ceva”, recunoaște femeia.
„Fie rămâneai pe drumuri, fie plecai”
După studii au urmat câteva luni de căutări a unui loc de muncă. Sistemul de educație de atunci nu concepea să le ceară învățătorilor pensionați să facă loc tinerilor specialiști. „Așa că fie rămâneai pe drumuri, fie plecai. Și am ales să plec la muncă peste hotare”, povestește Agnesa. Departe de casă și-a cunoscut viitorul soț, și el moldovean din satul Moscovei, r. Cahul. Peste aproape doi ani au revenit acasă, iar femeia s-a angajat la liceul din orașul Cahul, mai întâi ca laborantă în cabinetul de chimie, ca peste jumătate de an să preia locul unei învățătoare de limbă și literatură română care ieșise în concediul de îngrijire al copilului. „Eram responsabilă de șapte clase de liceeni pe care să-i pregătesc pentru BAC. Dar îmi plăcea atât de mult, încât la început nici salariul mic nu mă împiedica să mă bucur”, spune ea.
După ce și-a mai încercat o dată norocul peste hotare, în 2010 revine acasă și se angajează administratoare la teatrul din orașul Cahul. „A urmat o perioadă extrem de frumoasă și încărcată. Erau zile când aveam și câte 12 spectacole în diferite localități ale regiunii”, își amintește ea de cei patru ani în care a lucrat intens, până a înțeles că vrea să învețe și să facă și altceva.
Mamă, dar nu și primară
Atunci a devenit studentă la facultatea de Administrație Publică de la Universitatea din Cahul. A participat la o serie de seminare și la Academia de Liderism pentru Femei, unde a învățat să scrie proiecte, să se impună și să adune comunități în jurul ei. Împreună cu patru femei, în 2019 a fondat Asociația Obștească „Luceafărul Sudic”. „Ne-am propus să rezolvăm problemele celor din regiunea de sud”, explică ea. Au amenajat zone de recreere, au plantat arbuști și flori, au adunat hârtie pentru reciclare, etc.
A candidat și la funcția de primară a satului Moscovei în anul 2019. „Nu am câștigat. Iar unii oameni din sat și contracandidatul meu spuneau că nu trebuie să fiu votată, pentru că-s mamă cu copii mici și am să uit de problemele primăriei în cazul în care copiii vor răci. Asta m-a durut. Ceea ce mă făcea fericită, a fost transformat într-un dezavantaj”, recunoaște femeia.
Un teatru social la Cahul
La școala de muzică a ajuns acum trei ani. „Era o perioadă încărcată, dar frumoasă. Înțelegeam cât de multe poate face o femeie, iar limitele nu sunt decât în mințile noastre”, constată Agnesa. A scris proiecte pentru a implica mai mulți tineri și a le vorbi despre egalitate de gen. „Visam să fac un teatru social în Cahul, în care să implic elevii. Pentru că schimbarea se produce prin educație”, completează femeia. Teatrul social, spune ea, a devenit un pamflet a ceea ce se întâmplă în societate.






Timp de jumătate de an au fost instruiți 25 de elevi din raionul Cahul. În cadrul cursurilor, au discutat despre egalitate de gen, stereotipuri și prejudecăți, violența în familie și femeile pentru buna guvernare. Ulterior, cinci tineri au ieșit pe scenă. „Nu este ușor să ieși pe scenă și să transmiți un mesaj sau o situație în care se vor regăsi mai mulți oameni”, spune Agnesa Grecova, iar chipul i se luminează când își amintește cât de implicați erau tinerii cât lucrau pentru teatrul social.
Scopul proiectului, susținut de Uniunea Europeană și Fundația „Friedrich Ebert”, a fost să promoveze respectul reciproc și egalitatea de gen, iar tinerii să-și formeze, ulterior, familii sănătoase. „În acest proiect nu am putut veni cu indicatori clari, pentru că impactul teatrului nu e cu efect imediat. Educația nu se face într-o zi sau două, însă aduce treptat marea schimbare”, subliniază femeia.
Recent, ea a candidat iarăși la alegerile locale din satul în care locuiește. „De această dată, sperietura mare pe care au folosit-o împotriva mea a fost că dacă câștig, voi umple localitatea cu refugiați ucraineni, asta după ce în 2022 am avut mai multe proiecte prin care am oferit ajutoare refugiaților veniți la noi în sat. Era ca și în cazul poveștii cu cei 30 de mii de sirieni din timpul alegerilor prezidențiale”, spune Agnesa. Acest lucru a făcut-o să înțeleagă că nu este nevoie să fie primară și că poate contribui la dezvoltarea localității prin intermediul asociației obștești pe care o are, dar și prin intermediul tinerilor care așteaptă să fie implicați.
Materialul a fost realizat în cadrul proiectului „Parteneriate pentru liderismul femeilor și bună guvernare”, implementat de Fundația „Friedrich Ebert” Moldova și AO „Institutum Virtutes Civilis”, cu suportul financiar al Uniunii Europene și Fundației „Friedrich Ebert”.