Femicidul, inclus în lege la câteva luni de la omorul Anei-Maria. Activiștii spun că nu e suficient

E miercuri, 15 mai 2024. Pe la 6 seara mai mulți oameni încep să se adune în fața Guvernului. Au pancarte pe care scrie „Opriți omorul femeilor!”. Rostesc la portavoce discursuri în care susțin femeile și fetele, apoi țin un minut de tăcere.

După asta una dintre organizatoare îndeamnă: „Să strigăm pentru toate femeile care nu au fost auzite!”. În Piața Marii Adunări Naționale se aude un răcnet „AAAAAAAAAAA!”

Activiștii pentru drepturile femeilor se adună aici de trei săptămâni, în fiecare miercuri. Ei cer introducerea noțiunii de „femicid” în legislația țării.

Cu o lună în urmă Ana-Maria, tânăra însărcinată în luna a șasea din Orhei, a fost torturată și omorâtă cu cruzime, iar cazul ei a zguduit o țară întreagă.

Totul a început cu Ana-Maria

Corpul neînsuflețit al Anei-Maria a fost găsit pe 20 aprilie, iar pe 23 aprilie comunitatea feministă a organizat primul protest. La câteva zile distanță în Parlament au avut loc audieri publice, unde s-a anunțat despre necesitatea termenului de „femicid” în legislație. Tot atunci au fost create o petiție și un apel public care a adunat peste 1500 de semnături și o scrisoare publică semnată de 43 de instituții non-profit. Petiționarii cereau schimbarea legislației și crearea mai multor instrumente de protejare a femeilor, inclusiv cu modificări ale Codului Penal și Codului Contravențional.

De la protest la lege, în două luni

La data de 15 august intră în vigoare modificările legii 45 din anul 2007, privind prevenirea și combaterea violenței în familie. În legislație a fost introdusă noțiunea de femicid, iar noțiunile de victimă-adult, victimă-copil și violență psihologică au fost modificate, la aproximativ două luni după înaintarea proiectului de lege.

Proiect insuficient?

Mai multe voci din societatea civilă, însă, și-au expus îngrijorarea față de modul „insuficient” de abordare a acestui proiect de lege. Organizațiile feministe și de drept din Moldova au cerut reexaminarea modificărilor și au creat un apel public adresat președintei Republicii Moldova. Motivul principal ar fi că fenomenul femicid nu se reduce doar mediul familial, iar introducerea unei noțiuni fără modificări la Codul Penal, Codul Contravențional, Codul de Procedură Civilă și Codul de Procedură Penală „denotă o lipsă de consecvență în ajustarea tuturor reglementărilor normative”.

Coordonatoarea Coaliției Naționale „Viață fără Violență”, Veronica Teleucă, ne-a explicat de ce fenomenul violenței împotriva femeilor ar trebui tratat aparte de violență în familie. „Legea nr. 45/2007 nu acoperă toate aspectele necesare pentru a aborda în mod adecvat fenomenul femicidului,” a spus Teleucă pentru Moldova.org. Ea adaugă că mai este nevoie și de măsuri de prevenire, investigare și sancționare a crimelor împotriva femeilor.

„Femicidul, definit ca uciderea intenționată a femeilor din motive de prejudecată de gen, o formă extremă de violență bazată pe gen, nu este limitată la contextul familial, fiind posibil să apară și în afara cadrului familial, cum ar fi violența în comunitate, la locul de muncă sau în spații publice”, adaugă Veronica Teleucă.

O noțiune votată în grabă

Și una dintre participantele la protestele de miercuri spune că nu are suficientă încredere că noile modificări vor avea rezultate. „Sunt îngrijorată că mecanismul de implementare ar putea fi ineficient. Protestele la care am participat nu vizau doar violența domestică sau violența fizică și sexuală împotriva femeilor, ci și lipsa de protecție pentru victime, care sunt adesea nevoite să colecteze probe înainte de a primi măsuri de protecție”, a subliniat Lorelei Grigoriță.

Veronica Teleucă ne-a povestit cum au avut loc consultările publice și de ce nu erau suficiente în contextul fenomenului de femicid. „De la data înregistrării proiectului inițial în Parlament până la adoptarea finală a legii au trecut doar 33 de zile, timp în care a fost organizată o singură ședință, mai mult de prezentare a proiectului, decât pe consultări publice propriu-zise.”

„Un progres enorm”

Doina Gherman, deputată și coautoarea proiectului de lege respinge criticile aduse. „Noi am considerat că este extrem de important să avansăm și să introducem în premieră în legislația Republicii Moldova noțiunea de femicid. Din punctul nostru de vedere, este un progres enorm.” Gherman susține că nu au existat încălcări procedurale în elaborarea și adoptarea acestor modificări. „Exista opțiunea să fie votat acest proiect de lege sau nu. S-au respectat toți termenii de procedură legislativă, de lectura întâi, lectura a doua, consultări, audieri, absolut tot”, susține parlamentara.

Legi împotriva femicidului din alte țări 

În 2012, Mexicul a adoptat o lege similară, care includea toate agravantele și modificările Codului Penal, dar nu a reușit să combată femicidul din cauza lipsei mecanismelor de prevenție. Belgia a fost una dintre primele țări care a adoptat o lege pentru combaterea femicidelor și violenței bazate pe gen. Astfel de legi sunt prezente și în țări precum Italia, Spania și România.

Italia a devenit prima țară din Europa care a implementat o lege în sprijinul copiilor victimelor femicidului, finanțând acest program cu 12 milioane de euro anual. În România, un grup de lucru format la nivelul Agenției Naționale pentru Egalitatea de Șanse între femei și bărbați (ANES), împreună cu autoritățile publice și ONG-urile, lucrează la modificările legislative care să oferă compensații copiilor orfani ca urmare a femicidului, rezultatul violenței domestice. În Spania, definiția femicidului a fost extinsă în 2021 pentru a include uciderea femeilor și copiilor de către bărbați, indiferent de existența unei relații anterioare între victimă și agresor.