Fermierii care deţin terenuri agricole după traseul Râbnița-Tiraspol solicită ajutorul statului, întrucât nici în acest an nu pot prelucra cele circa şase mii de hectare de pământ. Disperaţi, agricultorii cer compensaţii de la Ministerul Agriculturii, practică aplicată şi în anul trecut. La rândul lor, funcționarii de la minister declară că o hotărâre în acest sens urmează a fi aprobată, cel mai probabil, după învestirea noului Guvern.
Slusari: Propunem ca statul să acorde câte două mii de lei pentru fiecare hectar
Alexandru Slusari, preşedintele Uniagroprotect, a declarat pentru Moldova.ORG că fermierii respectivi practic „au pierdut” cele aproximativ 6000 de hectare de terenuri agricole, care se află după traseul Râbniţa – Tiraspol.
„Mii de cotaşi au rămas fără sursa de venit. Noi propunem ca statul să acorde câte două mii de lei pentru fiecare hectar drept compensaţii”, a declarat Slusari.
Potrivit lui, suma nu e una exorbitantă, chiar în condiţiile de criză economică în care se află Republica Moldova. Autorităţile centrale ar putea să solicite aceste 12 milioane de lei de la donatorii străini, explicându-le situaţia.
Slusari a precizat că a avut o întrevedere cu fermierii respectivi, în cadrul căreia aceştia s-au arătat disperaţi. Este vorba despre fermierii din satele Molovata Nouă, Cocieri, Pârâta, Doroţcaia şi Coşniţa.
Ştefan Drâga: Sunt nişte firme ale lui Şevciuk, care le-au luat şi le prelucrează, iar noi am rămas fără terenuri
Solicitat de Moldova.ORG fermierul Ştefan Drâga din Molovata Nouă a declarat că agricultorii locali au avut o întrevedere cu vicepremierul Victor Osipov, căruia i-a fost relatată situaţia. „Iar după aceasta ne-au contactat responsabilii de la Ministerul Agriculturii, pentru a preciza datele despre pământ, fermieri, cotaşi, ca apoi să elaboreze un proiect de hotărâre de Guvern cu privire la un ajutor din partea statului”, a spus el.
Drâga a opinat că hotărârea ar trebui să vizeze atât fermierii, cât şi agenţii economici din sectorul agrar. „Noi nu am disponibilizat colectivele de muncă. Avem brigăzi de tractoare, lucrători, paznici, pentru că sperăm că totuşi aceste terenuri o să ne fie returnate”, a relatat Ştefan Drâga.
El a spus că demnitarii au promis că vor fi identificate circa 12-13 milioane de lei.
Din aceşti bani, în opinia lui Drâga, urmează să fie plătiţi agenţii economici, cât şi cotaşii. „Să le fie plătită cota, aşa cum ar trebui s-o plătim noi. De exemplu, noi trebuia să le plătim cotaşilor pentru 500 de kilograme de grâu sau porumb, ceea ce ar fi circa 1250 de lei la hectar. Iar agenţilor economici să le fie plătită câte o mie pentru activitatea întreprinderilor agricole”, a spus Drâga.
Ştefan Drâga a mai spus că cele circa şase mii de hectare au fost repartizate deja de autorităţile transnistrene. „Sunt nişte firme ale lui Şevciuk, care le-au luat şi le prelucrează, iar noi am rămas fără terenuri, am fost deposedaţi în bunuri”, a specificat fermierul.
La rândul lor. oficialii de la Ministerul Agriculturii au relatat că problema legată de pământuri este una de nivel național, iar la soluţionarea acesteia se lucrează în comun cu Biroul de Reintegrare.
Anul trecut, Ministerul Agriculturii a alocat 11 milioane de lei compensații agenților economici care nu au putut prelucra acel pământ, practic câte 2200 de lei.„În acest an, a fost pregătit un proiect de hotărâre de Guvern, dar cel mai probabil acesta va fi aprobat după învestirea noului Guvern. Cred că după aceasta, această problemă va fi rezolvată”, au declarat responsabilii de la Ministerul Agriculturii.
Viorel Chivriga: Atenţie! Compensaţiile vor fi ajutor pe termen scurt
În acelaşi timp, solicitat de Moldova.ORG, analistul economic Viorel Chivriga, a declarat că fermierii respectivi urmează cu siguranţă să fie ajutaţi de stat. „Dar trebuie de luat în consideraţie că acest ajutor va fi unul pe termen scurt. În situaţia celor şase mii de hectare de dincolo de traseu urmează a fi identificate instrumente de soluţionare pe termen lung”, a spus Chivriga.
Astfel, potrivit lui, pe termen scurt, una din soluţii ar putea fi identificarea unor terenuri în fondul funciar de rezervă al primăriilor din localităţile respective, care vor fi alocate fermierilor deposedaţi, pentru ca aceştia să le poată prelucra.
În cazul în care astfel de terenuri în gestiunea primăriilor respective nu sunt, atunci acestea trebuie identificate în localităţile din apropiere.
Totodată, în opinia lui Viorel Chivriga, autorităţile de la Chişinău ar trebui să creeze o comisie la nivel de stat care va stabili statutul juridic al celor şase mii de hectare aflate după traseu. Aceasta va trebui să identifice şi soluţiile pe termen lung al acestei probleme.
Terenurile de după traseul Râbniţa-Tiraspol, care aparţin, conform documentelor, locuitorilor celor cinci sate moldoveneşti au o suprafaţă de circa 6,3 mii ha, dar se află pe teritoriul controlat de autoproclamata rmn. Tiraspolul nu recunoaşte dreptul de proprietate al fermierilor. Iniţial autorităţile separatiste le propuneau să încheie contracte de arendă şi le impuneau taxe pentru transportarea recoltei.
