De Catalina Gromov
Nu trebuie să lăsăm economia dependentă de o singură piață, sunt de părere analiștii. Ei mai consideră că nu trebuie să ne punem în situația de a alege piața de Est sau cea de Vest, deoarece interesul Moldovei se rezumă la relațiile bune atît cu Federaţia Rusă cît și cu Uniunea Europeană.
După ce Rusia a interzis importurile de vinuri și de fructe, s-a format o dilemă în concepția multor persoane. Nimeni nu pune problema de a ignora Federaţia Rusă sau de a nu avea relaţii bune cu aceasta, mai spun analiștii, efortul ar trebui să fie îndreptat însă spre diversificarea pieţelor de desfacere a produselor moldoveneşti.
După ce s-au încordat relaţiile bilaterale în sfera economică dintre Moscova şi Chişinău a fost afectată foarte mult economia moldovenească şi a pus în pericol zeci şi sute de companii. O problemă ar fi că factorul politic s-a amestecat în legătură cu importurile de vin și fructe, deoarece preocupați trebuiau să fie exclusiv experţii. Replica autorităților moldovene a apărut pe negîndite și aceasta a dus la o tensiune și mai încordată între relațiile celor două state, la nivel economic.
S-a constatat că în ultimii ani au avut probleme pe piaţa rusă nu doar exportatori din Republica Moldova, dar şi din Polonia, din SUA, alte ţări, care, le-au rezolvat mai discret, decît noi.
Deoarece Moldova este un jucător mic pe piețele externe, ar trebui să fie mult mai cointeresată de a nu se expune pericolului.
Potrivit unor statistici, Republica Moldova a exportat în şapte luni 2010 în Federaţia Rusă mărfuri în valoare de 175,4 milioane de dolari SUA, cu 25,6% mai mult decât în perioada similară a anului 2009. Circa 45% din exporturile de vinuri moldoveneşti şi 70% din livrările externe de fructe merg pe piaţa rusă. Este pe prima poziţie Rusia şi printre ţările din care Moldova importă mărfuri şi servicii. În prima jumătate a acestui an sută la sută din importurile de gaze naturale şi 62,5 % din gazul lichefiat provin 2010 din Federaţia Rusă.
Anume aceste statistici impun ideea de nu fi dependenți de o singură piață iar Republica Moldova trebuie să identifice şi alte pieţe de desfacere, cu toate că lucrurile se mişcă încă foarte încet.
După embargoul din martie 2006, vinificatorii au avut patru ani la dispoziţie pentru a se reorienta spre alte pieţe, inclusiv din UE. Pentru aceasta e necesară calitate, responsabilitate, aliniere la standardele Uniunii Europene. Au trecut însă patru ani, iar ponderea exporturilor spre piaţa UE a crescut nesemnificativ. După ce au apărut problemele cu exportul fructelor, s-a pus speranţa în piaţa României, însă iarăşi apar exigenţele UE, care trebuie respectate, dacă doreşti să livrezi produsele pe această piaţă.
Criza financiară din 1997 ne-a arătat pe cât de periculoasă este dependenţa de o singură piaţă. În 1997 exporturile moldoveneşti erau orientate spre Federaţia Rusă, în proporţie de 58%, iar 28,4% din importuri veneau din această ţară. Criza a dus la prăbuşirea comerţului exterior dintre ambele ţări, care în următorii doi ani s-a redus la jumătate şi nu a mai fost restabilit până în prezent. Importurile s-au înjumătăţit.
Astăzi cota Federaţiei Ruse în importurile realizate de Republica Moldova este de 15,3%, iar la exporturi de 23,7%, foarte puțin, deoarece reprezintă un coeficient sub 25%.
Analiștii rămîn cu gîndul că interesul Moldovei este de a avea relații excelente cu Federaţia Rusă dar şi cu Uniunea Europeană.
