Frații de la Biești care au mers pe urmele mamei 

biești

Frații Vladimir și Ion Vlas s-au născut în Biești, r. Orhei. Nici armata, nici alte oferte de muncă nu au reușit să-i despartă pe perioade prea lungi de satul lor de baștină. Au fost crescuți de un tată agronom și șef de colhoz și o mamă profesoară și fondatoare a corului din sat. Ion, fost director de gimnaziu și primar, astăzi manager de întreprindere, și Vladimir, profesor și directorul gimnaziului, au urmat calea mamei. Sunt membrii formației folclorice din Biești de la începuturile ei – anul 1987. „Am invitat niște oameni în vârstă, care când au apucat școala românului, așa cum zicea pe atunci, și știau cântece care se cântau pe atunci în Regatul român unit.” Formarea ansamblului a venit ca o continuare organică a vieții culturale active la școală. „În corul școlar cântau 120 de copii și tot timpul erau în mișcare. Telefoanele mobile nu erau în care să joace copii, dar activitățile extrașcolare erau. Școala într-adevăr era un centru de cultură și de educație a copilor din sat”, își amintesc frații Vlas. 

Formația folclorică „Comorile plaiului” a fost compusă din start de „dinastii”, cum le spun ei, adică membri ai mai multor familii din satul Biești care împărtășesc același interes pentru muzica și tradițiile românești. Astăzi, coordonat de Nadejda Cucu, adună membrii familiilor Cucu, Conică, Cazacu, Timuș-Creț, Florea, Vlas, Țăruș, Corojcari și altele. I-am descoperit în timp ce repetau înscenarea „Ostropățului”.  

Ostropățul, numit în alte regiuni și hostropăț, oleandra, Jocul colacilor, Jocul zestrei este o reprezentare a ritualului nunții, printr-o serie de dansuri, melodii, cântece, strigături şi chiotele druștelor și vorniceilor.   

Acesta marchează oferirea darurilor la mireasă și mire, închinarea colacilor către nuni şi miri, legatul nunilor cu prosoape rituale, scoaterea zestrei de la mireasă, servirea bucatelor tradiționale și altele.  


Acest video a fost realizat cu susținerea Uniunii Europene. Conținutul acestuia reprezintă responsabilitatea exclusivă a Geothe-Institute Moldova. Conținutul aparține redacției Moldova.org și nu reflectă în mod neapărat viziunea Uniunii Europene.

Lucrez în jurnalism din 2012 și am învățat meseria din practică, pe teren. Am preluat Moldova.org în calitate de manageră în 2016 și de atunci am reușit nu doar să creștem echipa, ci și să transformăm radical forma și menirea redacției. Mă mândresc cu o echipă feministă, care ține pasul cu trendurile internaționale, practicând jurnalismul constructiv și de soluții. Depun efort pentru ca Moldova.org să se asocieze și colaboreze cu organizații de la noi și internaționale, care împărtășesc aceleași valori. Asta pentru că noi facem mai mult decât jurnalism, noi construim o comunitate.

Preluarea textelor de pe Moldova.org se realizează doar în limita maximă de 2000 de semne, cu 2 link-uri directe spre articolul citat în prima și ultima propoziție a fragmentului preluat. Fotografiile/infograficele de pe platforma moldova.org pot fi preluate în număr de maxim 2 bucăți per material și doar cu menționarea Moldova.org și numele autorului/autoarei.