Consiliul Suprem pentru Ştiinţă şi Dezvoltare Tehnologică al AŞM şi Consiliul ştiinţific al Institutului de Filologie al AŞM organizează marţi, la 16 februarie curent, începând cu ora 14.00, în Sala Mică a AŞM (bd. Ştefan cel Mare şi Sfânt nr. 1, et. 2), Conferinţa ştiinţifică, consacrată jubileului de 80 de ani de la naşterea academicianului Haralambie Corbu, doctor habilitat în filologie, profesor universitar, cercetător ştiinţific principal. Acum 15 ani, la 21 septembrie 1995 profesorul şi academicianul Nicolae Corlăteanu scria într-o dedicaţie la o carte sa discipolului Haralambie Corbu: „Unuia dintre cei mai înţelepţi şi cumpătaţi dintre foştii mei studenţi Haralambie Corbu, care prin muncă asiduă de zi la zi a obţinut succese notabile în ştiinţa literară şi filologică în general, publicând lucrări de prestigiu, dar care în acelaşi timp duce greaua povară de coordonare a activităţii ştiinţifice a tuturor socio-umanitariştilor. Îi doresc multă, multă sănătate şi să mai publice încă multe articole şi monografii în toate domeniile pentru care simte o adevărată vocaţie”.
Conform programului de lucru, un cuvânt de felicitare va rosti acad. Gheorghe Duca, preşedintele AŞM. Cercetătorii Institutului de Filologie vor prezenta trei comunicări ştiinţifice, consacrate vieţii şi activităţii omagiatului: m. cor. Nicolae Bileţchi – Haralambie Corbu – omul şi savantul în vâltoarea vieţii; dr. Ala Zavadschi – Povara timpului şi a cercetării; cerc. şt. Pavel Balmuş – Vasile Alecsandri în viziunea lui Haralambie Corbu.
Cu propriile aprecieri, mărturii, urări de bine şi succese vin la această conferinţă prietenii şi colegii omagiatului de la Academia de Ştiinţe, unde a activat întreaga viaţă, începând cu 1 septembrie 1951 şi până în prezent, deci aproape 60 de ani. Printre ei sunt dr. hab. Vasile Bahnaru, director interimar al Institutului de Filologie al AŞM, acad. Andrei Eşanu, acad. Constantin Popovici, acad. Alexandru Roşca, acad. Anatol Ciobanu, dr. hab. Elena Prus, dr. hab. Anatol Gavrilov, dr. conf. Eliza Botezatu, dr. Vlad Caraman.
În cadrul manifestării va avea loc lansarea cărţii academicianului Haralambie Corbu „Vasile Alecsandri şi teatrul”, reeditată şi revăzută, apărută pentru prima dată ca debut editorial în 1962 cu titlul Dramaturgia lui Vasile Alecsandri.
Biografia lui Haralambie Corbu
Critic şi istoric literar, domeniul ştiinţific: literatura modernă şi contemporană, probleme de teorie literară şi literatură comparată. Doctor habilitat în flologie (1975), profesor universitar (1995). Membru titular al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1984).
Născut la 15 februarie 1930 în s. Dubăsarii Vechi, azi r-nul Criuleni. A studiat la Liceul Industrial din Chişinău (1942–1944), Şcoala Pedagogică din Călăraşi (1944–1947), Institutul Pedagogic „Ion Creangă” din Chişinău (1947–1951). Activitatea sa ştiinţifică a început-o în calitate de cercetător ştiinţific inferior la Institutul de Istorie, Limbă şi Literatură al Filialei Moldoveneşti a A.Ş. a U.R.S.S. (1951–1954). A făcut doctorantura la Institutul de Literatură Universală „M. Gorki” din Moscova (1954–1957), după care a activat ca cercetător ştiinţific inferior şi cercetător ştiinţific superior la Institutul de Limbă şi Literatură al Filialei Moldoveneşti (1957–1961); şef de secţie (1962–1988), director al Institutului de Limbă şi Literatură al A.Ş.M. (1984–1987), secretar al comitetului de partid al A.Ş.M. (1978–1984), academician coordonator al Secţiei de Ştiinţe Socioumane (1986–1991; 1995–2000), vicepreşedinte al Academiei de Ştiinţe a Moldovei (1988–1995).
A cercetat geneza literaturii naţionale moderne în conexiunea şi complexitatea curentelor şi metodelor literare: clasicism, romantism, realism, dar şi, concomitent, în context larg european, fenomenele autohtone fiind corelate şi raportate la procese similare care se produceau – sincronic sau diacronic – în literaturile şi culturile europene: franceză, rusă, germană, engleză. Interdisciplinaritatea cercetărilor constituie o altă caracteristică a preocupărilor sale ştiinţifice. Problemele de strictă istorie şi critică literară sunt raportate, de regulă, nu numai la rigorile esteticului ca atare, dar şi la cele ale culturologiei, sociologiei, filosofiei, ideologiei. Metodele de creaţie şi curentele literare, interacţiunile dintre literatură şi folclor prin prisma poporaneităţii, problema istorismului şi continuităţii fenomenului artistic, corelaţia dintre document şi ficţiune în opera de artă, tradiţiile naţionale şi interferenţele valorice universale în procesul de creaţie, factorii sociali şi influenţa lor directă sau indirectă asupra celor artistici şi spirituali (şi invers) constituie obiective prioritare şi definitorii ale investigaţiilor ştiinţifice nominalizate.
A schiţat şi a realizat un amplu program de introducere în circuit a literaturii clasice. În culegerea Dreptate, voie şi pământ (1957, în colab.) a înmănuncheat pentru prima oară o parte dintre cele mai importante creaţii ale scriitorilor basarabeni de la începutul sec. al XX-lea. A supravegheat şi a îngrijit mai multe ediţii ale operei scriitorilor clasici, printre care şi cea a lui V. Alecsandri (în 4 vol., 1976–1977). Este autor a peste 650 de lucrări ştiinţifice şi de popularizare, inclusiv 25 de volume şi culegeri de studii: Dramaturgia lui Alecsandri (1962); Alecsandri şi teatrul (1973); Continuitate (1974); Становление новой молдавской литературы и проблема творческого метода (1840–1860) (1976); Scriitorul şi procesul literar (1980); Letopiseţ al timpului (1982); Creaţia lui Alecsandri în şcoală (1983); În lumea clasicilor (1990); Discursul direct. Aspecte ale publicisticii eminesciene (2000); Deschideri către valori (2003); Dincolo de mituri şi legende (2004); Constantin Stere şi timpul său (2005). Faţa ascunsă a cuvântului (2007). De atenţie sporită se bucură creaţia scriitorilor: D. Cantemir, C. Negruzzi, A. Russo, I. Creangă, B. P. Hasdeu, M. Eminescu, I. L. Caragiale, A. Mateevici, C. Stere, P. Goma, A. Lupan, I. Druţă, Ana Lupan, I. C. Ciobanu, L. Deleanu, I. Balţan, P. Boţu, L. Damian, V. Teleucă ş.a.
A îngrijit şi a prefaţat ediţia Scrieri (în 3 vol., 1973 şi în 2 vol., 2002) de Andrei Lupan. Este redactor responsabil şi coautor al unor lucrări colective de sinteză şi informare, cum sunt: Literatura sovietică moldovenească. Ocercuri (1955); De la cronografe la literatura modernă (1974); Literatura moldovenească şi folclorul (1982); Istoria literaturii moldoveneşti (în 3 vol., 1986–1990); enciclopedia Literatura şi Arta Moldovei (în 2 vol., 1985–1986). A fost preşedinte al Consiliului ştiinţific specializat pentru susţinerea tezelor de doctor şi doctor habilitat în filologie. A pregătit 10 doctori în filologie. A participat cu rapoarte şi comunicări la circa 200 de simpozioane şi conferinţe ştiinţifice, naţionale şi internaţionale în Rusia, România, SUA, Bulgaria, Polonia, în fostele republici ale U.R.S.S. – Ucraina, Gruzia, Kazahstan, Estonia, Letonia, Lituania ş.a.
Este membru al Uniunii Scriitorilor din Moldova (din 1959), membru titular al Academiei Internaţionale Central-Europene de Ştiinţe şi Artă, membru al Comitetului de Conducere al Asociaţiei Internaţionale de Studii Sud-Est-Europene şi preşedinte al Comitetului Naţional al acestei asociaţii (din 1995); redactor-şef al revistei Limba şi Literatura Moldovenească (1984–1987). Deţine titlurile de „Om Emerit”, laureat al Premiului de Stat. A fost distins cu Ordinul „Prietenia Popoarelor”, „Ordinul Republicii”, medaliile „M. Eminescu” şi „D. Cantemir”, Diploma şi Premiul „Savantul anului 2005”.
