Unul dintre cei mai cunoscuţi zaimeni este de fapt …sălcuţenean. De-a lungul anilor, poetul Ion Găină a făcut atât de multe pentru satul Zaim, încât puţini sunt cei care ştiu că este născut în satul vecin, Sălcuţa. Datorită lui Ion Găină satul are imnul său, iar fără contribuţia sa, Casa-Muzeu „Alexei Mateevici” poate nici nu exista sau, cel puţin, nu arata la fel cum arată acum.
Poarta de lemn de la intrare, gardul de piatră, toate te fac să crezi că te-ai teleportat în anii copilăriei lui Alexei Mateevici. În curte te întâmpină evlavios, cu multă înţelepciune pe chip chiar cel care „a crescut ca un înger, a trăit ca un erou al culturii şi a murit ca un sfânt al naţiunii”, aşa cum l-a numit poetul Vasile Ţepordei.
Deşi ideea deschiderii unei case memoriale îl preocupa pe Ion Găină încă din anii studenţiei, visul său a fost realizat la 26 martie 1988, atunci când se împlineau 100 de ani de la naşterea poetului, preotului, cântăreţului limbii noastre – Alexei Mateevici, cel care la 1917 a avut curajul să declare că „n-avem două limbi şi două literaturi, ci numai una, aceeaşi cu cea de peste Prut”
Muzeul are 6 săli, dintre care trei sunt cu expoziţii permanente: sala cu bust, sala „Eu cânt” şi sala „Limba noastră”. Celelalte trei săli sunt camere memoriale: camera părinţilor, camera copiilor şi biblioteca familiei Mateevici. Obiectele care aparţineau familiei poetului păstrează suflul acelor vremuri, iar orice zgomot te face să crezi că uşa se va deschide, iar în Casă va intra seminaristul, tânărul Alexei Mateevici.
În ianuarie 2011, poetul Mateevici a ajuns şi la Parlamentul European. La Bruxelles a fost inaugurată o expoziţie dedicată prorocului Mateevici. Pe lângă tablourile şi alte obiecte din casa memorială, europarlamentarii au avut ocazia să vizualizeze interpretările grafice ale operei poetului.
Un loc aparte în cadrul muzeului îl ocupă colţişorul intitulat metafori „Masa Tăcerii” şi „Treptele Spiritualităţii”, unde se găseşte ţărână de la mormântul marilor personalităţi româneşti, cum ar fi Nichita Stănescu, Veronica Micle, George Călinescu, Marin Preda, Mihail Sadoveanu şi alţii. Poetul Ion Găină, directorul muzeului ne-a povestit cu mândrie că la Zaim se găseşte şi ţărână de la mormântul regretatului Grigore Vieru. „După ceremonia de înmormântare, mormântul lui Grigore Vieru a fost acoperit cu o placă de beton. Am reuşit atunci să iau un pumn de ţărână, aşa încât să-i simţim prezenţa printre noi”, ne-a mărturisit cu emoţii Ion Găină.
