De Mircea Ţicudean
Incendiile din Rusia continuă să fie o temă frecventă în presa internaţională, inclusiv prin impactul lor politic şi economic.
Ziarul britanic Guardian se opreşte asupra criticilor la adresa administraţiilor din mediul rural, mai ales, care sunt acuzate că nu au reacţionat destul de rapid la avertismentele despre apropierea incendiilor. Guardian notează şi păţania partidului de guvernămînt, „Rusia Unită”, care a pretins că ar fi trimis voluntari în zonele calamitate. „Numai că ieri – scrie ziarul britanic – această realizare a fost pusă sub semnul întrebării, după ce unii şi-au exprimat îndoieli faţă de autenticitatea unei fotografii de pe site-ul partidului”.
Un blogger cu ochi ageri şi-a dat seama că fotografia înfăţişînd voluntari luptând cu un buştean într-o pădure înecată în fum a fost realizată în anul 2008 şi retuşată în Photoshop sâmbăta trecută. Fumul, a spus bloggerul, a fost adăugat pentru efect. „Rusia Unită” a înlăturat imediat fotografia, dar nu a răspuns cererilor de-a comenta incidentul” – scrie Guardian.
În Moscow Times, ziar de limbă engleză care apare în capitala rusă, Nikolai Petrov condamnă reacţia autorităţilor ruse la incendii fără drept de apel: „Deşi majoritatea incendiilor de pădure sunt dezastre naturale, proporţia pagubelor depinde în mare măsură de capacitatea conducerii de a lupta cu focul şi cu alte calamităţi. De aceea, Rusia are o mare problemă, în ciuda eforturilor eroice ale multor pompieri. Problema este că sacrificiul eroic este preţul pe care ajung să-l plătească indivizii din cauza inactivităţii şi greşelilor altora, la fel ca în epoca sovietică” – scrie Petrov.
Corespondenta la Moscova a ziarului american Wall Street Journal scrie în ediţia europeană că multe scene actuale din capitala rusă îi amintesc de romanul lui Mihail Bulgakov, „Maestrul şi Margareta”. „Chiar dacă romanul se petrecea în vremuri mai întunecate – scrie Emily Parker – şi în Moscova de astăzi se menţine un mariaj tensionat între ordine şi haos. Staţiile de metrou sunt populate de numeroşi poliţişti şi de numeroşi cetăţeni care sar cu îndrăzneală peste portiţele de acces ca să nu plătească şi este omniprezentă senzaţia că nimic nu este fix. (…) Sub hăţişul cotidian de reguli, reglementări şi documente există un sentiment al posibilităţilor infinite, iar moscoviţii nu se lasă suprinşi prea uşor”.
Ziarul electronic EUObserver, creat la Bruxelles, notează frământările europenilor legate de ajutorul pe care ar trebui sau nu ar trebui să-l dea ruşilor. Preluînd declaraţii din Le Figaro, ziarul scrie că Pierre Lellouche, adjunctul ministrului francez pentru afaceri europene, şi-a reînnoit apelul la solidaritate cu Moscova, dar a adăugat, autocritic, că europenii încă nu au o forţă de reacţie la situaţii de urgenţă, deşi au promis s-o creeze după cutremurul catastrofal din Haiti. Oficialul francez a mai spus că apreciază „criticile presei din Rusia şi ale celei internaţionale la presupusele slăbiciuni ale autorităţilor ruse”, dar a insistat că rolul guvernului francez este „să ajute, nu să critice”.
Ziarul canadian Toronto Star deplânge una din măsurile anunţate de Kremlin pe fondul secetei şi incendiilor, anume stoparea exporturilor de grâne. Amintind că Rusia este al patrulea exportator mondial, ziarul canadian scrie că „liderii ruşi au motive rezonabile pentru o asemenea decizie, dar ea înseamnă că oamenii vor muri de foame în alte părţi”. În articolul intitulat „Astăzi Rusia, mâine toată lumea”, Toronto Star scrie că asemenea măsuri radicale şi cu consecinţe mondiale ne-ar putea pregăti pentru momentul când încălzirea globală va începe să devină realitate.
