Inițiativa PLDM și PSRM de revizuire a Constituției privind alegerea și demiterea Președintelui de către cetățeni a fost avizată negativ de Curtea Constituțională.
La originea cauzei s-a aflat sesizarea comună a unui grup de 37 de deputaţi reprezentând fracțiunile parlamentare ale PLDM și PSRM, depusă la Curtea Constituţională la 17 februarie 2016, prin care se solicita avizarea iniţiativei de revizuire a articolelor 78, 85 alineatul (4) şi 89 din Constituţie.
În esenţă, prin proiectul de lege se propunea revenirea la alegerea Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Se propunea înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova este ales de Parlament cu votul a trei cincimi din numărul deputaţilor aleşi.
De asemenea, deputații cereau revenirea la instituţia demiterii din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova prin vot universal, egal, direct, secret şi liber exprimat. Astfel, demiterea Preşedintelui Republicii Moldova ar urma să se producă în cazul săvârşirii unor fapte grave prin care se încalcă prevederile Constituţiei, constatate de către Curtea Constituțională sau Curtea Supremă de Justiție.
Propunerea de demitere din funcţie a Preşedintelui Republicii Moldova, inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și susţinută de majoritatea deputaţilor, urma a fi obligatoriu succedată de un referendum, prin intermediul căruia cetăţenii Republicii Moldova trebuiau să se pronunţe pe marginea demiterii Preşedintelui.
Propunerea viza înlocuirea actualei reglementări, care prevede că Preşedintele Republicii Moldova poate fi demis de către Parlament cu votul a două treimi din numărul deputaţilor aleşi.
În concluziile sale, Curtea a reţinut că propunerea legislativă de revizuire a Constituţiei este semnată de un număr de 37 de deputaţi, adică de mai mult de o treime din numărul deputaţilor. Astfel, Curtea a constatat că iniţiativa de revizuire a Constituţiei este prezentată de subiectul autorizat și, în acest aspect, este conformă cerințelor articolului 141 alin.(1) lit.b) din Constituţie.
Pe de altă parte, Curtea a reținut că demiterea din funcţie pentru „fapte grave de încălcare a Constituţiei” este în sine criticabilă, deoarece este o sursă de confuzie şi ambiguităţi, atât privind conţinutul unor astfel de „încălcări” ale Constituţiei, precum şi sub aspectul procedurii şi autorităţii cu competenţa de constatare, precum şi a efectelor unor astfel de constatări.
Curtea a constatat că această prevedere consacră o confuzie între răspunderea juridică penală şi răspunderea politică a Preşedintelui.
Mai mult, modificarea adusă articolului 89 din Constituţie atribuie Curții Supreme de Justiție competența de constatare a săvârşirii de către Preşedintele Republicii Moldova a faptelor grave prin care încalcă prevederile Constituţiei, contrar dispozițiilor articolului 135 alin. (1) lit. f) din Constituție care consacră competența exclusivă a Curții Constituționale de a constata circumstanţele care justifică demiterea Preşedintelui Republicii Moldova, în calitatea sa de unică autoritate de jurisdicţie constituţională și garant al Constituției.
Astfel, Curtea a constatat că această modificare este neconstituţională, întrucât încalcă limitele revizuirii prevăzute de articolul 142 din Constituţie.
În acest context, Curtea a subliniat faptul că una din sarcinile fundamentale ale unei curți constituționale constă în securizarea ordinii normative născute din Constituţie. În acest sens, avizele Curții Constituționale privind inițiativele de modificare a Constituției au ca scop protejarea valorilor fundamentale ale Constituției de practicile abuzive ale actorilor politici, sociali sau instituţionali. Prin urmare, după avizarea de către Curtea Constituţională, nu se admit intervenții în textul proiectului legii de revizuire a Constituţiei, iar ignorarea sau depășirea acestora conduc la nulitatea modificărilor astfel operate.
Pentru aceste motive, Curtea a conchis că propunerea legislativă privind revizuirea Constituţiei nu poate fi înaintată spre examinare Parlamentului, ţinând cont de statuările Curţii Constituţionale expuse în partea descriptivă a avizului.
Adițional, Curtea a reiterat faptul că un proiect de revizuire a Constituitei trebuie să vizeze nu numai modalitatea de alegere şi demitere a Preşedintelui ţării, ci să răspundă unor probleme-cheie, printre care: să facă o alegere clară pentru un sistem de guvernământ; să clarifice prerogativele preşedintelui şi, respectiv, ale premierului şi parlamentului; să introducă, printre principiile fondatoare ale sistemului constituţional al Republicii Moldova, principiul respectului reciproc şi al cooperării loiale între puterile statului prevăzute în Constituţie.
