Interviu cu primul ministru al Afacerilor Externe, primul ambasador al Republicii Moldova în SUA, Nicolae Ţâu, oferit pentru Moldova.ORG, în contextul consemării la 17 ianuarie a Zilei Diplomatului.
Domnule Nicolae Ţâu, aţi fost primul ministru al Afacerilor Externe al Republicii Moldova. La distanţă de timp, cum apreciaţi această perioadă a vieţii Dumneavoastră, dar şi a diplomaţiei moldoveneşti?
Mă simt fericit că am avut posibilitatea să pun piatra de temelie a Ministerului de Externe şi a diplomaţiei moldoveneşti. În calitatea de Ministru de Externe am semnat protocoalele de stabilire a relaţiilor diplomatice cu mai bine 150 de state de pe glob.
A fost o perioadă de ascensiune a diplomaţiei moldoveneşti. O activitate dinamică, pentru promovarea imaginii Republicii Moldova, au fost organizate vizite oficiale şi de lucru în SUA, Canada, Franţa, Bulgaria, România, Finlanda, India, China, Kazahstan, Kârgâztan. În Cabinetul Oval al Preşedintelui SUA am avut posibilitatea să fiu de mai multe ori, fiind ambasador, dar cu delegaţii oficiale de 2 ori – în 1992 şi 1995. În 1995 delegaţia oficială a fost cazată în reşedinţa Preşedintelui Statelor Unite „Blair House”.
În perioada diplomatică am învăţat multe, am câştigat mulţi prieteni, m-am perfecţionat ca diplomat. Mi-am îndeplinit cu pasiune obligaţiunile, ajutat de hărnicie şi talent, spirit local, tradiţii, creativitate şi abilităţi de comunicare. Washingtonul este capitala lumii şi am avut posibilitatea să vin în contact cu personalităţi de vază de pe toate continentele lumii. Experienţa acumulată este în adâncurile sufletului meu şi va rămâne acolo pentru totdeauna.
În calitate de ambasador al ţării noastre la Washington, când aţi remarcat că Republica Moldova se bucură de încrederea SUA?
La prima întrevedere cu Preşedintele Clinton la Casa Albă în decembrie 1993, când după ce am prezentat informaţia despre seceta care afectase Republica Moldova, Guvernul Statelor Unite a luat decizia să ajute ţara noastră cu 100 mii tone de grâu pentru panificaţie pe gratis. În anul 1995 când Preşedintele Snegur a efectuat o vizită de lucru la invitaţia Preşedintelui Clinton, la fel, a fost reiterată susţinerea din partea SUA. Şi vizitele la Chişinău ale mai mulţi oficiali americani este un argument al acestui sprijin.
La ce eveniment reveniţi cu gândul atunci când sufletul Dumneavoastră necesită acest lucru?
La un eveniment deosebit pentru ţara noastră, când după eforturi depuse, la invitaţia mea, Secretarul de Stat al SUA James Baker, a efectuat o vizită de lucru la Chişinău în martie 1992. În timpul turului oraşului pe care îl efectuam cu oficialul american, domnul Secretar de Stat m-a informat că pe data de 2 martie suntem aşteptaţi cu Preşedintele Snegur la Casa Albă pentru o întrevedere cu Preşedintele Bush, după festivitatea de la Cartierul General ONU de la New York, când ţara noastră a a devenit membru al acestui important for internaţional. Atunci Secretarul de Stat a mai spus că dacă nu ar exista maşinile sovetice, oraşul Chişinău ar fi un oraş tipic european.
La care etapă a evoluţiei Republicii Moldova diplomaţia moldovenească a devenit funcţională?
Imediat după Declaraţia de Independenţă. A fost o etapă importantă în diplomaţia moldovenească. Atunci au fost puse bazele şi trebuie să spus, baze trainice. Deşi eram doar câţiva diplomaţi, rezultatele activităţii noastre erau vizibile. Aşa cum spuneam, au avut loc primele vizite oficiale şi de lucru în importante ţări ale lumii, fiind stabilite parteneriate strategice. Tot atunci, în perioada de constituire a diplomaţiei ţării noastre, au fost semnate protocoalele de stabilire a relaţiilor diplomatice cu ţările lumii, care se dezvoltă, de amplifică. Republica Moldova a fost recunoscută pe plan mondial, devenind un actor viabil pe mapamond, devenind membru a celor mai importante instituţii internaţionale şi europene.
Tema principală a diplomaţiei noastre în prezent este integrarea europeană. Parcursul european al Republicii Moldova ar putea fi întrerupt de unii factori interni sau externi?
Cred că nu. Totul depinde de factorii de decizie ai ţării noastre. Avem suportul Uniunii Europene care a luat decizii serioase privind exporturile vinurilor moldoveneşti. A fost parafat Acordul de Asociere, urmează în timpul cel mai apropiat să fie liberalizat regimul de vize… Toate aceste acţiuni este un argument că viitorul ţării noastre este doar în UE.
Unele forţe politice de la Chişinău promovează ideea reorientării ţării noastre spre Est, inclusiv la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan. Din punct de vedere economic, pentru ţara noastră ar fi mai multe avantaje sau dezavantaje?
Aderarea la Uniunea Vamală Rusia-Belarus-Kazahstan, din punct de vedere economic, are mai multe dezavantaje, în primul rând pentru că ea nu este funcţională şi în al doilea rând, activitatea CSI a demonstrat că Rusia nu are intenţii serioase de colaborare cu fostele republici unionale, mai degrabă doreşte să le întoarcă într-o nouă uniune.
În cartea „Diplomaţia în culise”, reliefaţi atât evoluţia Dumneavoastră pe plan profesional – ministru al Afacerilor Externe, Ambasadorul Republicii Moldova la Washington, cât şi aspecte ale afirmării ţării noastre pe plan internaţional. Au fost evenimente pe care nu le-aţi comentat în această cronologie, din varii motive?
Am scris această carte imediat după ce mi-am încheiat misiunea diplomatică la Washington. Bineînţeles, pe lângă evenimentele, situaţiile descrise au avut loc şi altele, dar acestea, din punctul meu de vedere, nu erau atât de importante. Poate impactul lor s-a simţit peste ani sau urmează să fie resimţit. Or, eu m-am referit la cele la care am participat direct sau indirect, în virtutea funcţiilor pe care le-am deţinut în perioadele respective.
