"Alegerile, desigur, vor avea loc. Ele sînt foarte aproape", – a declarat luni Voronin în interviul acordat în exclusivitate AŞ NOVOSTI-MOLDOVA.
– Domnule Voronin, astăzi în Moldova toţi îşi aceleaşi întrebări: Vor avea loc alegeri parlamentare? Se va modifica Constituţia? Ce-i aşteaptă pe cetăţenii ţării în anul politic curent? În Moldova a fost în vizită Preşedintele Comisiei Consiliului Europei pentru Democraţie prin Drept (aşa-numita Comisie de la Veneţia) Gianni Buquicchio, el a avut întrevederi cu reprezentanţii tuturor fracţiunilor. Dar nu este clar, care este acum poziţia finală a politicienilor moldoveni? Preşedintele interimar, speakerul Parlamentului Mihai Ghimpu continuă să afirme despre necesitatea revizuirii profunde a Constituţiei şi înaintarea acestor modificări la referendum, ceilalţi reprezentanţi ai Alianţei prea general şi confuz se expun despre faptul că ar trebui să se ia în considerare opinia Comisiei de la Veneţia. Dar care este această opinie? Mai exact, care este poziţia în toate aceste probleme a Partidului Comuniştilor?
– Am avut o întîlnire foarte eficientă cu domnul Buquicchio. În timpul dialogului n-am avut nici o poziţie litigioasă sau de nedepăşit. Da, noi considerăm că în Republica Moldova nu există nici un fel de criză constituţională, noi vedem originea problemelor nu în imperfecţiunea Legii noatre Supreme, ci în nepriceperea politicienilor noştri de a găsi limbaj comun, a identifica împreună soluţii pentru situaţiile contradictorii şi de impas. Pe de altă parte, i-am declarat deschis domnului Buquicchio că, dacă noi sîntem în stare să îmbunătăţim calitatea Constituţiei noastre în unele detalii substanţiale, atunci Partidul Comuniştilor este dispus să se încadreze activ în această muncă. A fost vorba în exclusivitate şi numai despre un articol, al 78-lea al Constituţiei ţării, în care este stipulată ordinea alegerii Preşedintelui. În această chestiune poziţia noastră a coincis totalmente cu ideile Comisiei de la Veneţia.
– Doriţi să spuneţi că Partidul Comuniştilor a acceptat integral abordările Comisiei de la Veneţia?
– Anume aşa. Noi sîntem de acord cu Comisia de la Veneţia că trebuie examinată posibilitatea reducerii pragului pentru alegerea şefului statului. Se prea poate că într-adevăr 61 de voturi e prea mult. Posibil, trebuie prevăzută încă o încercare, să zicem, a treia, de alegere a şefului statului, pentru care ar fi stabilit un alt prag, mai mic. Deşi, e clar că aici apare o mulţime de întrebări, de ce este necesară ca atare această a treia încercare? Cine va căuta 61 de voturi, dacă ulterior se va putea soluţiona totul cu un număr mai mic de voturi? Sau, spre exemplu, încă o întrebare justificată: poate oare fi ales şeful statului cu 52 de voturi, adică cu acelaşi număr de sufragii, cu care se aleg conducătorii de agenţii, departamente etc? Eu, totuşi, am declarat că noi sîntem deschişi pentru dialog în toate chestiunile şi absolut de acord cu argumentele colegilor şi experţilor de la Strabourg.
În afară de aceasta, poziţiile noastre au coincis încă în cîteva puncte foarte importante. În primul rînd, noi sîntem absolut de acord cu Comisia de la Veneţia că modificările la articolul 78 al Constituţiei este necesar să fie adoptate nu la referendum, ci în Parlament. Într-al doilea rînd, modificările adoptate vor avea putere reală deja după alegerile parlamentare. Iar alegerile ca atare, potrivit poziţiei lui Gianni Buquicchio, trebuie să se desfăşoare în cele mai rezonabile termene, care sînt posibile după dizolvarea actualului Parlament la 16 iunie. Cu alte cuvinte, potrivit regulilor noi de joc, întrucîtva simplificate, noul Preşedinte va fi ales deja de următoarea componenţă a Parlamentului.
– Vorbiţi despre posibilitatea introducerii modificărilor la Constituţie cu puterile deputaţilor în Parlament. Dar în acest scop este necesară majoritatea constituţională, 67 de voturi, adică se cer eforturile practic ale tuturor fracţiunilor. Este real acest fapt?
– Eu i-am declarat domnului Buquicchio că partidul nostru este gata de dialog deschis cu toate fracţiunile Parlamentului la această temă. Mai mult decît atît, noi considerăm important şi rezonabil, ca acest dialog să se desfăşoare cu medierea reprezentanţilor Uniunii Europene şi Consiliului Europei. Aceasta va servi drept un fel de garanţie în caz de posibile acuzări reciproce de inconsecvenţă etc.
– Care sînt aşteptările Dumneavoastră în acest context? Se va reuşi de a ajunge la consens constituţional? Vor avea loc la toamnă alegeri parlamentare?
– Eu cred că e timpul ca fracţiunile parlamentare să privească în viitor, în viitorul apropiat. Este evident că în acest caz noi – toţi politicienii moldoveni – sîntem pur şi simplu obligaţi să obţinem unitate, să manifestăm înţelepciune şi constructivism. În realitate nu există de fapt o alternativă a abordării propuse de Consiliul Europei. Doar nu putem noi să considerăm într-adevăr o alternativă neglijarea evidentă a legii, Constituţiei şi angajamentelor europene ale Republicii Moldova. Sper că toate fracţiunile actualului Parlament vor avea suficientă şi răbdare, şi corectirudine reciprocă pentru ca acest consens să existe. Iar alegerile, desigur, vor avea loc. După cum se spune, ele sînt foarte aproape. Deşi despre data alegerilor nimeni n-a comunicat nimic. Vedeţi doar că toate partidele se pregătesc activ de ele. Incluisv din motivul că opinia Consiliului Europei este acum cunoscută suficient de bine tuturor.
– Partidul Comuniştilor de obicei spune că este gata de alegeri în orice moment. Este valabilă această afirmaţie astăzi?
– De alegeri are nevoie nu Partidul Comuniştilor. De alegeri are nevoie societatea moldovenească. Pentru cei cu nervii slabi este o încercare să vezi această clounadă permanentă din Parlament, această debandadă de decizii, să se simtă din nou la mijlocul anilor 90. Oamenii sînt acum mult mai fermi decît la 29 iulie (data ultimelor alegeri parlamentare în Moldova). Şi ei pentru prima dată în mai mulţi ani aşteaptă într-adevăr alegerile. Iar Partidul Comuniştilor în ultima jumătate de an de opoziţie o obţinut acea experienţă nouă, care ne va ajuta să nu ne dezmăgim alegătorii nici în timpul alegerilor, nici după ele.
