Săptămâna trecută, sub egida Academiei de Ştiinţe din Moldova, a avut loc o conferinţă a istoricilor, organizată în contextul anului 2009, declarat în RM drept unul consacrat „sărbătoririi a 650 de ani de la întemeierea Statului Moldovenesc”. Conferinţa a întrunit istorici din două tabere – una aservită PCRM şi alta a istoricilor independenţi, care au polemizat asupra exactităţii faptelor legate de anul 1359.
Iniţiativa organizării conferinţei aparţine dlui academician Gheorghe Duca, preşedintele Academiei de Ştiinţe a Moldovei (AŞM), la puţin timp de la dezbaterea publică, iniţiată de Asociaţia Istoricilor din Moldova, care a combătut cu argumente ştiinţifice miturile istorice ale PCRM, în special cel al „tradiţiilor statale unice” de la 1359, invocate de oficialităţile comuniste.
Conferinţa de la Academie s-a înscris în planul de acţiuni dedicat „sărbătoririi celor 650 de ani”, aprobat de guvern. „Este pozitivă decizia şefului statului, în sensul impulsionării gândirii ştiinţifice asupra celor mai importante probleme de identitate ale istoriei ţării noastre”, a declarat Ion Jarcuţchi, directorul Institutului de Istorie, Stat şi Drept.
Dr. Demir Dragnev, membru corespondent al AŞM, s-a referit la tradiţia istorică a constituirii statelor româneşti. „Apariţia Voievodatului Moldova cu centrul la Baia s-a produs în timpul luptelor regelui ungar Ludovic cu tătarii. Campaniile au început prin 1343-1344-1347 şi s-au încheiat în 1356. Anume în acest interval de timp, pe teritoriile noastre s-a format o unitate statală, vasală Ungariei, în frunte cu Dragoş. Fondatorul statului e considerat Dragoş, conform unor istorici. Data exactă e greu de presupus, se calculează, după cronici şi domnii. Se ajunge la anul 1457”, a menţionat Demir Dragnev.
„Din punct de vedere ştiinţific, 1359 nu este anul formării Ţării Moldova, ci este unul al transformării acesteia din stat vasal ce depindea de Ungaria, în stat independent pe arena politică a Europei,” a afirmat cercetătorul dr. Dimitrie Grama.
Vladimir Ţaranov, care a predat în perioada sovietică istoria Partidului Comunist, a susţinut în limba rusă un discurs despre importanţa anului 1940 „în reluarea şi consolidarea statalităţii moldoveneşti”, şi a regretat că puterea sovietică a pierdut în 1918 Basarabia.
Istoricul Ion Varta a adus critici dure specialiştilor care susţin interpretarea istoriei din punctul de vedere al PCRM. „Deportările, represiunile înseamnă consolidarea statalităţii? Povestea cu specificarea anului 1359, ca an al „întemeierii statalităţii moldoveneşti", e una mai veche. O primă tentativă de a-i conferi acestui an o atare semnificaţie a fost întreprinsă în primăvara-vara anului 2004. Şi atunci, ca şi acum, strădania avusese un pronunţat iz electoral. Dar zelul promotorilor unei atare iniţiative s-a diminuat treptat, aceştia renunţând, în cele din urmă, la suita de acţiuni la care asistăm astăzi. Probabil, acum miza electorală este una mai mare pentru partidul de guvernământ decât în anul 2004 şi de aceea, în 2009, s-a mers mai departe”, a detaliat Ion Varta.
Pe de altă parte, istoricul Igor Caşu susţine că „aniversarea a 650-a a Ţării Moldovei” se sărbătoreşte şi la Iaşi. Problema e a conotaţiei. Dar să-i acordăm semnificaţia potrivit căreia atunci, prin formarea statului, s-a creat o etnicitate, este inadmisibil din punct de vedere ştiinţific.”
Asemenea discuţii erau necesare înainte ca şeful statului să emită decretul amintit, mai ales că Institutul de Istorie are medievişti valoroşi, a mai spus Ion Varta.
