Ion Grosu a trăit toată viața în centrul vechi al Chișinăului. De câțiva ani ideea de a se muta din capitală îl tenta tot mai mult. În 2023 Ion s-a mutat definitiv în suburbie. Unul din motivele principale, recunoaște bărbatul într-un video pe Facebook, este calitatea proastă a aerului. „Am căutat loc de casă după ce a devenit imposibil să ieșim la plimbare cu copilul", spune Ion Grosu. Sub videoul care a adunat mii de like-uri și distribuiri mulți alții s-au plâns de aerul poluat din Chișinău.

Și Ana Neaga cu soțul s-au mutat cu trei ani în urmă din oraș în suburbie. Decizia de a avea un copil și dorința de a-l proteja de aerul poluat au fost printre motivele care i-au făcut să se mute în Trușeni, unde „respiră un aer mai curat". Ana mărturisește că vedea mămicile cu cărucioare care se plimbau lângă străzile pline de mașini și asta o deprima. „Îmi imaginam ce respiră acei copii și nu-mi doream pentru bebelușul meu așa ceva."

Am încercat să aflăm care este starea aerului din capitală, cum se măsoară acesta și dacă avem motive reale de îngrijorare.

În Moldova, Agenția de Mediu este unica instituție care colectează datele despre aerul din țară prin cele 18 stații amplasate la sol.

În fiecare zi la șapte dimineața specialiștii Laboratorului Agenției de Mediu pentru calitatea aerului merg la cele șase stații clasice de măsurare din Chișinău pentru a colecta probe de aer. După amiază, la orele 13:00 și 19:00, sunt prelevate alte două mostre de aer. Aceste probe sunt transportate în laborator și testate pentru a stabili nivelul poluanților din ziua respectivă.

Stația automată de pe bulevardul Ștefan cel Mare, instalată în 2022, funcționează diferit. Ea colectează în mod automat probele de aer și transmite informația laboratorului la fiecare jumătate de oră.

Informația colectată apare în Buletinele și Hărțile Zilnice privind aerul atmosferic.

Buletinele din 2024 arată că în majoritatea zilelor din acest an concentrațiile unor poluanți, cum sunt oxizii de azot, au depășit norma maximă admisibilă în Chișinău. Totuși, în buletine sau pe site-ul instituției nu se explică ce înseamnă asta și cum ne afectează.

Informații despre starea aerului din Chișinău poți găsi și în aplicații ca AccuWeather și pe harta mondială a poluării aerului. Acestea două folosesc stații cu senzori sau colectează datele prin satelit, arătând frecvent concentrații mari de poluanți în Chișinău.

Specialiștii Agenției de Mediu spun că aceste date nu sunt preluate de la ei. Ei sunt de părere că monitorizarea aerului prin senzori este mai puțin exactă decât cea de la sol.

Există cinci poluanți de bază ai aerului: particule în suspensie de două feluri, ozon la nivelul solului, monoxid de carbon, oxizi de azot, oxizi de sulf. Toate astea se elimină la arderea combustibililor fosili – cărbune, petrol, gaz natural – atât de la mașini, cât și de la centralele termice.

Și activitatea industrială și agricolă generează aceste substanțe. Gospodăriile care ard gunoi, plastic, plante uscate produc poluanți care ajung apoi în aer.

Stațiile clasice de măsurare a calității aerului datează din anii '80, ceea ce face imposibilă monitorizarea de la distanță sau în timp real. Probele de aer din stațiile clasice se analizează după un ghid din 1991, elaborat în perioada sovietică (n.red.: Руководство по контролю загрязнения атмосферы, Москва 1991).

Prima stație automată de tip trafic a fost instalată în Chișinău abia în iulie 2022 și se ghidează după standarde noi. Natalia Platon, șefa laboratorului pentru calitatea aerului al Agenției de Mediu, recunoaște că această stație e mai eficientă decât una clasică și permite specialiștilor să colecteze datele în timp rapid.

Autoritățile recunosc că echipamentul de monitorizarea a aerului din Chișinău este învechit și că Ministerul Mediului colaborează cu organizațiile internaționale pentru modernizarea rețelei de monitorizare a aerului. Costul unei astfel de stații automatizate poate ajunge până la un milion de euro.

În general, domeniul este reglementat de Legea privind protecția aerului atmosferic și Legea privind emisiile industriale, ambele au fost adaptate cerințelor europene în 2022.

Chiar dacă legile sunt actualizate, felul în care funcționează stațiile este departe de unul european. Potrivit Nataliei Platon, normele privind calitatea aerului au fost stabilite în 2008 de către Ministerul Sănătății. Natalia Platon spune că în Moldova nu se utilizează, de exemplu, Indexul European al Calității Aerului.

De la buletinele Agenției de Mediu până la hărțile online, sursele arată că în Chișinău concentrațiile de poluanți sunt într-adevăr mărite. Potrivit raportului PNUD din 2021, aerul din Chișinău este mai poluat decât în restul țării, în special din cauza păcurii.

Totuși, raportul a fost realizat în perioada pandemiei Covid-19, care ar fi putut îmbunătăți temporar starea aerului din Chișinău.

Ultimul Raport autohton privind starea mediului din Moldova a fost publicat în 2018. De atunci, nu s-au făcut studii ample care să arate dacă aerul din Chișinău atestă o creștere a nivelului de poluare în ultimii ani.

Consultantul de mediu Veceaslav Vlădicescu spune că în ultimii ani nu s-au făcut studii specializate care să analizeze nivelul de poluare al aerului din Chișinău și efectele asupra sănătății. Expertul recunoaște că nivelul de poluare din oraș este simțitor și e influențat mai ales de transport.

Întrebați de Moldova.org dacă consideră aerul din Chișinău tot mai poluat, Ministerul Mediului răspunde că:

Ei precizează că Moldova și-a luat angajamente să combată poluarea aerului și să îmbunătățească stațiile învechite. „În 2024 Ministerul Mediului planifică să aprobe mai multe regulamente pentru a reduce emisiile de poluanți și a îmbunătăți calitatea aerului”, precizează aceștia.

Natalia Platon recunoaște că există o diferență dintre aerul din Chișinău și din afara lui. „De când am instalat stația automată de la Mateuți (raionul Rezina, n.red) în 2023, se observă că nivelul de poluare a aerului în Chișinău este mai mare. Poluanții sunt în limite, cu excepția particulelor în suspensie de la gazele de eșapament", explică aceasta.

Specialista spune că nu observă un trend crescător care ar arăta că aerul din Chișinău devine tot mai poluat.

„Deocamdată, cifrele nu ne îngrijorează. Iarna aerul este, de regulă, mai poluat", precizează specialista. Ea spune că spre primăvară calitatea aerului se îmbunătățește, ca să scadă ușor vara când e mai uscat.

Text de Patricia Mihailă
Editat de Anastasia Condruc
Fotografii de Valeriu Zaporojan