De Adriana Agapii/ Chișinău / Moldova.ORG/ — Dacă vreai să vezi cu adevărat patrioţi ai ţării care, în ciuda influenţei mare de slavonism ce-i înconjoară, se încăpăţinează să păstreze obiceiurile româneşti, graiul şi mai ales spiritualitatea românească, atunci trebuie să mergi în oraşul Balta, de pe teritoriul Ucrainei, să comunici cu cei ce-şi spun inochentari, sau inochentişti.
Aici la Balta, astăzi teritoriu ucrainesc, pe timpuri teritoriu românesc, care a rămas românesc prin oameni, poţi cunoaşte oameni absolut extraordinari ce îşi duc traiul departe de televiziune, radio şi curent electric şi de tot ceea ce înseamnă civilizaţie, mângâindu-se cu cântece şi colinde româneşti.
În Transnistria ce se află pe teritoriu Ucrainei, trăieşte o populaţie compactă, vorbitoare de română, purtătoare a unei culturi populare şi a tradiţiilor româneşti, se este uitată în marea de slavoni ce-i înconjoară.
În a doua jumătate a secolului XX pe acest teritoriu se înfiripează un curent religios, care avea la bază emanciparea naţională a românilor, numită „Mişcarea de la Balta” sau „inochentiştii”, după numele călugărului basarabean Inochentie care a fost iniţiatorul şi păstorul mişcării.
Trecând peste toate intemperiile şi obstacolele, inochentiştii se încăpăţânează să supravieţuiască şi să urmeze învăţăturile călugărului Inochentie. Toate tradiţiile şi obiceiurile româneşti sunt trăite pe acest teritoriu de două ori mai fierbinte. Colindele de Crăciun sunt plânse şi cântate în acelaşi timp. Suflul românesc este mult mai puternic decât chiar în mijlocul României.
"Istoria Neamului Românesc n-a fost decât o lungă, necontenită, halucinantă hemoragie. Ne-am alcătuit într-un uragan şi am crescut în vifor. Popor de frontieră, luptam şi muream pentru toţi”, a spus Micea Eliade.
Românii din Podolia se luptă pentru păstrarea identităţii naţionale pe teritorii ucrainene, iar noi cei de acasă ne dezicem de tradiţii lăsându-ne influenţaţi de curente şi sărbători străine neamului nostru.
Să nu-i dăm uitării pe cei ce nu uită cine sunt şi de unde vin.
