De Lina Rotari
A venit vara! Începe vacanţa şi toţi studenţii şi elevii îşi fac planuri cum şi-o vor petrece, după un an greu de şcoală. Dintre aceştia, cei originari din Republica Moldova, care studiază în România, se vor întoarce în localităţile de baştină, unde vor petrece timpul liber cu părinţii, rudele şi prietenii şi alte persoane dragi. Sau, cel puţin, aşa ar trebui să facă.
După alegerile din 5 aprilie, mulţi tineri basarabeni care studiază în afara graniţelor au simţit că trebuie să se facă auziţi. Ei, în calitate de cetăţeni cu drepturi civile ai Republicii Moldova, au decis că trebuie să fie alături de manifestanţii care protestau în mod paşnic la Chişinău împotriva fraudei electorale şi pentru o viaţă mai bună, un sens european şi o dezvoltare durabilă.
Paradoxal, acestor tineri nu li s-a permis accesul în propria ţară, fiind folosite argumente uneori ridicole. Nu s-au lăsat, au protestat în vamă pentru dreptul de exprimare a opiniei, grav încălcat în R. Moldova. Dar lucrătorii vamali şi angajaţii serviciilor de ordine, retribuiţi din contribuţiile, taxele şi impozitele plătite de părinţii acelor tineri, le-au făcut fotografii şi i-au identificat. Ulterior, părinţii au fost invitaţi la sedii de poliţie ori au fost vizitaţi de colaboratori de la Ministerul Afacerilor Interne şi au fost „sfătuiţi” să îşi educe copiii mai bine.
Părinţii, alarmaţi, au telefonat copiilor să evite să se întoarcă în republică, de Paşti, până se vor mai linişti lucrurile – adică după alegerea preşedintelui ţării – amânând momentul revederii. Dar acum, dacă trebuie să se organizeze alegeri anticipate, e de aşteptat ca la vamă să fie un control mai strict. Colegi şi prieteni de la Iaşi mi-au spus că, la vacanţa de Paşti, intenţionând să meargă acasă, li s-au luat şi xeroxat paşapoartele, au fost interogaţi cu privire la perioada petrecută în România, scopul şederii în România, cât şi a vizitei în Moldova. Totodată, li s-au luat numerele de telefon de acasă – evident, pentru păstrarea unui control – şi au fost forţaţi să semneze declaraţii cum că nu vor participa la manifestaţii anticomuniste. De un tratament „special” au avut parte membrii asociaţiilor tinerilor basarabeni din România.
În acest caz, mă întreb: putem merge acasă? Am primit zilele trecute telefon de acasă că am fost văzută pe o fotografie pe un site al unui ziar când am fost la acţiunile din Piaţa Unirii de susţinere a libertăţii de exprimare în Republica Moldova, iar mama mi-a spus că poate e mai bine să stau în România până după anticipate.
În aceste condiţii, subliniez următoarele aspecte:
– În Republica Moldova, drepturile cetăţeneşti precum cel de a vota şi de a exprima opinia sunt încălcate flagrant şi frecvent;
– tinerilor basarabeni care studiază în România le este frică să meargă acasă, datorită eventualelor acţiuni de intimidare venite din partea structurilor de ordine – părinţii acestor tineri sunt îngrijoraţi din această cauză;
– membrii şi simpatizanţii asociaţiilor tinerilor basarabeni din România (cu precădere, liderii acestora) sunt cei mai predispuşi la „complicaţii” cu „oamenii legii” datorită vizibilităţii lor în cadrul unor atitudini publice faţă de (ne)respectarea libertăţilor drepturilor omului în Republica Moldova;
– este în interesul comuniştilor să menţină o stare de presiune asupra tinerilor basarabeni, ca aceştia să nu se întoarcă în vacanţă, avand în vedere orientările lor politice proeuropene… Astfel, ei nu vor putea participa în masă la alegeri, opoziţia proeuropeană fiind lipsită de voturi importante.
Dincolo de acestea, este dreptul, dar mai ales datoria fiecărui tânăr basarabean să îşi exercite votul la alegerile anticipate. Altfel, tineri precum Valeriu Boboc şi Maxim Canişev au murit fără rost. Noi trebuie să le cinstim memoria! Noi trebuie să fim uniţi! Noi trebuie să votăm! Noi trebuie să mergem ACASĂ!
