Moldova.ORG – “Relaţiile dintre România şi R. Moldova trebuie să se bazeze pe relaţii dintre două ţări – acest lucru este foarte important”, a declarat într-un interviu pentru agenţia româneasca de presă NewsIn.ro preşedintele Parlamentului R. Moldova, Marian Lupu. Potrivit speakerului, în prezent “asistăm la un dialog intrat într-o situaţie de criză, din mai multe motive şi acest dialog trebuie să intre într-o albie normală de bună vecinătate. Soluţia, crede Lupu, există şi nu este una complicată, iar cheia ei nu este doar la Chişinău sau doar la Bucureşti.
Marian Lupu spune, că, în cazul în care avem două ţări, una dintre care este membră a UE, iar alta – cu puternice aspiraţii europene, în dialogul dintre ele intră în joc sistemul de echilibru de interese. “Jocul nu poate fi purtat doar în interesul unuia dintre parteneri. Doar atunci când se ajunge la o tangenţă, putem considera că relaţiile au intrat într-o etapă de echilibru.”
Speakerul este de părere că un astfel de dialog este posibil. “Trebuie să se înţeleagă şi aici, şi acolo că relaţiile dintre R. Moldova şi România trebuie să fie relaţii dintre două ţări bazate pe valori – juridice, politice, şi mai zic eu, etice – europene, deci, bazate pe standarde europene.” Lupu susţine că la Bucureşti există forţe politice, care înţeleg foarte bine acest lucru şi ar fi gata să depăşească problema. El mai afirmă că o înţelegere a acestei probleme există şi aici, la Chişinău.
Vorbind despre relaţiile juridice dintre Chişinău şi Bucureşti, Marian Lupu spune că are în vedere faptul că două ţări trebuie să se trateze ca ţări. “Uneori se creează impresia că se poartă un dialog între statul vecin şi populaţia de pe teritoriul R. Moldova. În mod evident acest gen de abordare nu poate constitui baza dialogului bilateral”, crede preşedintele Parlamentului R. Moldova.
Problema de bază, potrivit lui Marian Lupu, este că “între Chişinău şi Bucureşti nu există încredere. Sentimentul este că se spune una, dar se subînţelege complet altceva. Şi cred că pentru a elimina oricare umbră de suspiciune Tratatul de frontieră ar fi un moment important şi ar duce la normalizarea dialogului. De ce nu – şi Tratatul de bază?!”
Speakerul mai spune că problema denumirii limbii în care este perfectat Tratatul de bază poate fi depăşită cu uşurinţă. “Nu suntem noi unicii în această situaţie. Bulgaria şi Macedonia au avut aceeaşi problemă (…) şi a fost găsită formula care, şi în cazul nostru, cred că este una foarte bună – acorduri perfectate "în limbile oficiale ale celor două state”. Mi se pare o soluţie simplă, la fel ca şi atunci când ne referim la disputa dacă vorbim sau nu două limbi diferite – româna şi moldoveneasca. Eu propun să punem punct acestei discuţii. Să adoptăm o decizie politică pe intern, prin care în Constituţie să se spună că vorbim limba moldovenească, iar în paranteză să fie scris "română", se închide paranteza şi se pune punct. Acest lucru ar fi o dovadă că vorbim aceeaşi limbă, nu am face interpretări eronate. De ce nu?”, se întreabă Marian Lupu.
“Suntem în discuţie cu colegii de la Bucureşti şi sper că până la sfârşitul acestei sesiuni parlamentare, de primavară-vară, vom avea în vizită o delegaţie de la Comitetul pentru politică externă al Senatului României, pentru a relua dialogul şi a vedea cum putem avansa pe această cale”, a mai declarat pentru NewsIn.ro preşedintele Parlamentului R. Moldova, Marian Lupu. – Moldova.ORG
