De Adriana Agapii/ Chişinău / Moldova.ORG/ — În nordul Moldovei, la este de satul Duruitoarea din r-nul Râşcani, îşi mână apele la vale în râuleţ, care a împrumutat numele satului lângă care curge (Duruitoarea). Dar acest râuleţ nu este unul simplu, ci un adevărat sculptor în piatră, în albia lui s-au format adevărate canioane, grote, peşteri şi stânci de forme ciudate pitoreşti. Cea mai mare grotă din regiune este de 49 m lungime şi o lăţime de 5-9 metri. Pe lângă peisajele fantastice pe care le-a format apa râului, zona mai prezintă interes arheologic.
Eugen Tomuz, muncitor la cariera de piatră de la Duruitoarea Veche, fără să vrea a devenit pentru câteva ore arheolog, descoperind un schelet de mamut. La început, muncitorul a observat o parte a mandibulei cu o lungime de 65 cm şi cu molari masivi. După numeroase adresări la diverşi specialişti, s-a hotărât începerea săpăturilor arheologice pe u suprafaţă de 10 metri pătraţi, pentru a întregi scheletul.
În urma săpăturilor au fost scoase la iveală, mandibula, craniul, mai multe oase, vertebre precum şi un fildeş cu grosimea de 20 cm şi lungimea de 2, 75 m. Molarii care au fost supuşi expertizei a demonstrat că este un mamut timpuriu care a vieţuit pe ascet teritoriu acum 60-100 mii ani în urmă şi a murit şa vârsta de 60 de ani.
Tot pe acest teritoriu s-au mai descoperit diferite resturi de animale din epoca glaciară şi mandibula unui om de neandertal. Mandibula a fost trimisă unui profesor la Moscova, însă urmele piesei de valoare inestimabile i s-a pierdut urma.
Săpăturile din zona Duruitoarea Veche au fost întrerupte, ne fiind terminate, din lipsă de fonduri financiare. Astfel că, mamutul nu a fost scos la suprafaţă în întregime, ci numai anumite părţi ale scheletului acestuia.
Până la găsirea fondurilor pentru reînceperea săpăturilor, puteţi vizita zona râului Duruitoarea pentru frumuseţile peisagistice pe care le oferă regiunea
Distanţa de la Chişinău până la defileul Duruitoarea este de 190 km.
