Acest sfânt locaș e o continuitate a ceea ce a fost în apropiere de Bogdănești, județul Suceava, acum mai bine de șase secole. Mănăstirea de astăzi amintește de ctitoria de odinioară a domnitorului Bogdan Vodă, întemeietorul Țării Moldovei. Cu șase secole jumătate în urmă în arealul spiritual apare schitul Bogdănești sau Bogoslovul, care era folosit drept biserică domnească.
Preotul Gheorghe Loghinoia spune că era în anul 1363 când Bogdan Voievod hotărăște să ridice un sfânt locaș de lemn. Acesta a rezistat aproape un secol jumătate, apoi, la 1510, e ștearsă de pe fața pământului de tătari. În scurt timp reușește să reînvie, datorită lui Bogdan al III-lea, fiul lui Ștefan cel Mare. Însă, nu pentru mult timp, doar pentru trei decenii. Or, la 1542, domnitorul Petru Rareș va strămuta vechiul sfânt locaș și va întemeia Mănăstirea Râșca.
Potrivit documentelor, viața monahală nu s-a oprit subit la ctitoria lui Bogdan Voievod, doar că a fost una sporadică. Ultimele informații se pierd în negura vremurilor. Părintele Loghinoaia, cel care slujește la actuala Mănăstire Bogdănești, spune că nu prea există multe informații, dar faptul că aici a fost una din primele ctitorii voievodale din Țara Moldovei e o pagină importantă din istoria neamului.
Acum aproape două decenii, la 1994, Mănăstirea Bogdănești reintră în circuitul spiritual. Pe lângă impunătoarea biserică este și un monument dedicat lui Bogdan Voievod, un turn-clopotniță, Aşezământul Creştin Filantropic „Acoperământul Maicii Domnului”etc. Cei mai mulţi pelerini vin aici de Sfântul Ilie (20 iulie,stil nou), când Mănăstirea Bogdăneşti îşi sărbătoreşte hramul, dar şi de Naşterea Maicii Domnului (opt septembrie, stil nou), de cel de-al doilea hram al aşezământului monahal.
Călătoria spirituală prin Moldova continuă. Următorul popas va fi la Mănăstirea Cămârzani.
