Poarta ei e mereu deschisă, lumina credinţei e mereu ţinută aprinsă, istoria e păstrată mereu cu pioşenie. Mii de oameni, fără a exagera, vin zilnic aici. Toţi doresc să vadă mănăstirea dragă a unui Mare şi Sfânt Domnitor. E Mănăstirea Putna, care cheamă şi adună lumea la rugăciune, o rugăciune în care se împletesc cuvinte sfinte cu pagini de aur din istoria neamului. Pe 15 august, de Adormirea Maicii Domnului (stil nou), când Mănăstirea lui Ştefan îşi sărbătoreşte hramul, vă îndemn să ajungeţi la această ctitorie de seamă.
Pentru a vedea Mănăstirea Putna în toată splendoarea ei e bine de pornit la drum în orele dimineţii. De cum se face ziua harnicii pelerinii trec prin mica portiţă şi încet se îndreaptă pentru a spune în taină o rugăciune, pentru a aprinde lumânări. Toţi, însă, aşteaptă cuminţi să se închine la mormântul lui Ştefan cel Mare şi Sfânt. Observi uşor cu câte emoţii se apropie şi stau câteva clipe privind atent. Acele clipe sunt mai mult decât o lecţie de istorie şi rugăciune. Aici, la Putna, dincolo de pagini de carte, e amintirea vie, o amintire păstrată şi purtată din generaţie în generaţie.
Şi legendele despre alegerea locului de zidire a Mănăstirii Putna „călătoreşte” din veac în veac, sfidând timpurile şi documentele. Astfel, una dintre cele mai răspândite legende e cea a alegerii locului cu ajutorul arcului şi săgeţii. Temerarii urcă pe locul numit Dealul Crucii pentru a vedea de unde a tras Ştefan cel Mare. De acolo, de sus, se vede ca-n palmă Mănăstirea Putna, care-şi are începuturile la 1466.
Mănăstirea Putna, numită de Mihai Eminescu „Ierusalimul neamului românesc”, a trecut prin multe greutăţi, gustând din amarul pustiirilor şi pârjolurilor. De fiecare dată, în ciuda duşmanilor credinţei neamului, a reînviat. A reînviat pentru urmaşi, pentru istorie, pentru lecţiile de glorie şi istorie.
Biserica Mănăstirii Putna a fost refăcută la porunca domnitorului Vasile Lupu, apoi restaurată de Mitropolitul Iacov Putneanul. Cea mai rămas intact încă de pe timpul domniei lui Ştefan cel Mare este Turnul Tezaurului. Acesta are o înălţime de 18 metri.
Mănăstirea Putna atrage şi pentru că are multe odoare de preţ. Încă de pe timpul lui Ştefan cel Mare se mai păstrează Icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului. Se spune că aceasta domnitorul a primit-o drept dar de nuntă de la cea de-a doua soţie, Maria de Mangop. În Muzeul Mănăstirii Putna este o colecţie impresionată de broderii medievale, cea mai importantă din Sud-Estul Europei.
Călătoria spirituală prin Nordul Moldei continuă. Mâine vă voi spune despre alte două destinaţii de la Putna, destinaţii care au mare şi strânsă legătură cu marele domnitor Ştefan cel Mare şi Sfânt.
