Moldova.ORG – Noul cadru politic bilateral între Chişinău şi Bruxelles este un subiect central, “punctul de plecare pentru tot spectrul şi componentele a ceea ce numim relaţiile RM-UE, plecând de la dialogul politic, relaţiile comerciale, economice, circulaţia persoanelor şi celelalte domenii”, a declarat într-un interviu pentru agenţia românească de presă NewsIn.ro preşedintele Parlamentului R. Moldova, Marian Lupu. “Trecerea de la cadrul actual – Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) – la un cadru mult mai avansat în relaţiile politice şi juridice în relaţiile RM-UE este un lucru arhinecesar. APC este un acord semnat în 1995, intrat în vigoare în 1998. Este un document care, conform conţinutului său, chiar şi la acel moment era destul de vag şi declarativ, fără a prevedea unele instrumente concrete în promovarea relaţiilor RM-UE”, explică Marian Lupu.
“Este clar că la această etapă nu putem ajunge la un acord de ţară candidată. Asta ar însemna că acest viitor statut politic va trebui să fie ceva intermediar între statutul actual de ţară vecină a UE şi cel de ţară candidată. Deci nu contează denumirea, cât contează conţinutul care trebuie să ofere un mesaj clar referitor la perspectiva europeană a R. Moldova. Nu neapărat cu indicarea unei date precise, dar însăşi această declaraţie vis-a-vis de perspectiva europeană a ţării ar conta deja foarte şi foarte mult”, susţine speakerul Lupu.
Marian Lupu spune că nu trebuie să ne descurajeze faptul că nu vom negocia un acord de ţară candidată, pentru că trebuie să ne dăm foarte bine seama de realităţile existenţe astăzi în cadrul UE, unde există o anumită oboseală de la valurile precedente de exitindere. “Trebuie să acceptăm aceste realităţi şi să ne facem consecvent tema pe acasă. Concomitent, UE doreşte să vadă din partea Chişinăului consecvenţă, să vadă continuitate în reformele europene desfăşurate în R. Moldova şi, nu în ultimul, rând contează foarte mult pe o bună desfăşurare a alegerilor parlamentare din 2009”, mai spune Marian Lupu.
“Aceste alegeri (din 2009 –n.r.) urmează să reprezinte o foaie de turnesol – un punct general de apreciere a tuturor acţiunilor care au fost desfăşurate de către R. Moldova în contextul implementării Planului Individual de Acţiuni din 2005 până în prezent. Dacă acest exerciţiu se va desfăşura conform normelor democratice europene – şi eu îmi pun toate speranţele că acest lucru tocmai aşa şi trebuie să se întâmple – atunci ele vor fi o confirmare finală care va determina şi atitudinea statelor membre UE şi cea a autorităţilor europene în privinţa continuării şi ritmului de avansare a dialogului politic cu R. Moldova”, afirmă Marian Lupu.
Un atu în faţa UE, este, potrivit lui Marian Lupu, faptul că R. Moldova face parte din statele incluse în politca de vecinătate alături de Ucraina şi Belarus, având un statut “mult mai special în comparaţie cu cele din regiunea transcaucaziană – Azerbadjan, Armenia şi Georgia. Alte atuuri ale R. Moldova ar fi plasamentul regional, faptul că este o ţară relativ mică, cu o populaţie nu atât de importantă numeric, cu mentalitate europeană, popor european, cultură europeană şi limbă europeană. Un atu foarte puternic suplimentar pentru accelerarea mişcării de integrare europeană ar fi soluţionarea diferendului transnistrean”, mai crede Marian Lupu.
“Mai este şi susţinerea de care se bucură R. Moldova din partea multor state membre ale UE. Avem un număr impunător de prieteni, de avocaţi, de susţinători – lucru demonstrat chiar şi această ultimă iniţiativă care este în curs de lansare de către Polonia şi Suedia pentru a stabili în cadrul sistemului de relaţii de vecinătate un parteneriat distinct, deosebit, haideţi să-l numim “Parteneriatul Estic” (…), care ar fi, în opinia noastră, o următoare etapă, mai distinctă şi mai avansată, în cadrul politicii de vecinătate. Este o logică care ne convine şi vine în corespundere cu aspiraţiile noastre de integrare europeană”, a mai declarat pentru NewsIn.ro preşedintele Parlamentului R. Moldova, Marian Lupu. – Moldova.ORG
