Tradiţii, obiceiuri, legendă si istoria mărţişorului
Mărţişorul este sărbătoarea tradiţională românească care celebrează sosirea primăverii. Cu aceasta ocazie se oferă doamnelor si domnişoarelor mărţisoare, simbol al binelui şi bunăstării. Tradiţiile româneşti sunt vechi de peste 8.000 de ani şi au fost descoperite în zona Mehedinţi în Romania de astazi. Istoria mărţişorului datează încă de pe vremea Tracilor, iar legenda spune că femeile purtau pe vremea aceea monezi sau pietricele la care exista obiceiul de a adauga fire de lană roşie si albe.
În unele judeţe ale României, mărţişorul este purtat doar primele două săptămâni. În localităţile transilvănene mărţişoarele sunt atârnate de uşi, ferestre, de coarnele animalelor domestice, întrucât se consideră că astfel se poate de speriat duhurile rele. În judeţul Bihor de crede că dacă oamenii se spală cu apa de ploaie căzută pe 1 martie, vor deveni mai frumoşi şi mai sănătoşi. În Banat fetele se spală cu zăpadă pentru ca să fie iubite. În Dobrogea mărţişoarele sunt purtate până la sosirea cocorilor, apoi aruncate în aer pentru ca fericirea să fie mare şi înaripată. În Republica Moldova mărţişoarele se poartă toată luna martie. Mărţişoare poartă şi bărbaţii.
Tradiţii româneşti de Mărţişor
Obiceiurile de Mărţişor erau că părinţii să lege copiilor o monedă la gât sau la mână şi să ofere celor tineri mărgele viu colorate înşirate pe un lanţ. Acest gest semnifica puterea si norocul, iar Mărţişorul se punea, de regula, în zorii zilei până să apară soarele. Tradiţiile româneşti spun ca 1 Martie este prima zi din an când se celebra prin sărbatoarea "Matronalia" zeul Marte şi puterea acestuia. Mărţişoarele se confecţionau din fire albe şi roşii de cânepă sau lână, se legau sub forma cifrei 8 de care se atârnau monede din aur şi argint. Legenda spune că între 1 si 9 martie, "Zilele babelor", baba Dochia toarce lângă oi îmbrăcată în nouă cojoace pe care le scutura unul câte unul în fiecare zi. Obiceiul spune ca mărţişorul trebuie ţinut 9-12 zile si sa fie atârnat într-un pom înflorit pentru a aduce noroc şi bunăstare celei care l-a purtat. În zona Dobrogei, tradiţiile româneşti spun că mărţişorul trebuie să fie purtat până la venirea berzelor ca mai apoi sa fie aruncat spre înaltul cerului. În zona Bihorului există obiceiul ca fetele să se spele cu apă de ploaie pentru a fi mai sănătoase şi mai frumoase. În Banat, datina spune că fetele nemăritate care se spală cu apa adunată de pe frunzele fragilor din pădure se vor mărita în anul respectiv. In Transilvania, mărţişorul este agăţat de poartă, ferestre sau de coarnele animalelor pentru a îndeparta relele şi deochiul. Tradiţiile româneşti din satele transilvanene dau culoare vieţii şi conferă legendei Mărţişorului marcarea tranziţiei dintre sfârşitul iernii, anotimpul rece şi întunecat, şi venirea primăverii, simbolistică a renaşterii şi optimismului.
În Republica Moldova, în fiecare an are loc festivalul muzical „Mărţişor”, care începe pe data de 1 martie şi durează până la 10 martie.
Legenda si obiceiuri de Mărţişor
Una din legendine mărţişorului spune că Soarele intruchipat intr-un bărbat chipeş coboră pe pământ pentru a dansa hora în sate. Un dragon l-a răpit şi l-a inchis într-un beci al unui palat. Nimeni nu îndrăznea să-l salveze pe Soare. Un tânăr curajos a călătorit 3 anotimpuri (vara, toamna şi iarna) până a găsit castelul şi s-a luptat cu dragonul multe zile până a reuşit sa-l înfrângă. Soarele a fost eliberat iar sângele tânărului rănit cadea pe zapada transformand-o în ghiocei, mesageri ai primăverii. Tânărul curajos a murit fericit văzând că viaţa sa a servit unui scop atât de nobil: venirea primăverii. Legenda mărţişorului mai spune că de atunci există obiceiul ca oamenii să ofere doamnelor si domnişoarelor amulete: un fir alb împletit cu unul roşu.
Mărţişorul în alte ţări
Obiceiuri asemănătoare se pot întâlni în zona Balcanilor, în Bulgaria unde se cheamă Marteniţa (Мартеница), Macedonia, Albania. Se crede că această tradişie vine de la strămoşii comuni – triburile tracice.
